Germania vrea arme, dar n-are soldați: criza forței de muncă blochează reînarmarea

Germania, cu bugete generoase pentru reînarmare în faţa ameninţării Rusiei, se confruntă cu dificultăţi în a recruta suficienţi soldaţi într-o piaţă a muncii deja tensionată, scrie Bloomberg.

Reformarea armatei, după decenii de neglijenţă, are loc într-un moment în care societatea îmbătrâneşte, iar tot mai mulţi oameni părăsesc forţa de muncă. Aceste tendinţe au dus deja la un deficit de personal calificat pentru companii şi pun în dificultate oficialii care încearcă să extindă efectivele armatei.

Deşi şi alte ţări europene se confruntă cu lipsa de recruţi, amploarea provocării din Germania este deosebită. Noile cerinţe ale NATO impun mărirea armatei regulate până la aproximativ 260.000 de militari, de la circa 180.000 în prezent, şi adăugarea a sute de mii de rezervişti care să poată fi mobilizaţi în caz de criză, potrivit ministrului apărării Boris Pistorius.

În paralel, o iniţiativă separată a noului guvern condus de cancelarul Friedrich Merz vizează modernizarea infrastructurii Germaniei — o altă acţiune care consumă resurse umane. În acest context, sunt luate măsuri pentru reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu. Analiştii discută şi posibilitatea recrutării de migranţi în forţele armate.
Merz le-a transmis luna trecută companiilor germane că problema personalului — nu finanţarea — va fi „provocarea decisivă” în efortul său de a construi cea mai puternică armată convenţională de pe continent. El a cerut firmelor să elibereze temporar angajaţi pentru ca aceştia să poată dobândi competenţe militare.

Astfel de declaraţii alimentează dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011, iar sondajele arată că aproximativ 55% dintre germani susţin ideea. Deşi guvernul de coaliţie are momentan în vedere un model voluntar, inspirat de cel suedez, Merz şi Pistorius au lăsat deschisă opţiunea reinstaurării conscripţiei obligatorii, dacă progresul va fi prea lent.

Cabinetul Merz este aşteptat să adopte legislaţia în ultima săptămână din august, astfel încât serviciul militar voluntar să poată fi implementat începând din ianuarie. Pistorius îşi propune să atragă peste 110.000 de recruţi până la sfârşitul deceniului.

În spatele uşilor închise, parlamentarii conservatori exercită presiuni asupra partenerilor social-democraţi din coaliţie pentru a înăspri legea printr-un mecanism obligatoriu care să permită revenirea la serviciul militar obligatoriu, dacă modelul voluntar nu atrage suficient personal.
Există însă îndoieli serioase că o astfel de abordare ar fi benefică pentru o economie care a intrat în recesiune în ultimii doi ani şi are nevoie acută de forţă de muncă specializată pentru a se moderniza. Deşi şomajul a crescut uşor, este de aşteptat să scadă din nou, în contextul în care guvernul va investi sute de miliarde de euro în modernizarea drumurilor şi podurilor.

#arme #productie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.