Germania vrea arme, dar n-are soldați: criza forței de muncă blochează reînarmarea

13 Iul. 2025, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iul. 2025, 11:03 // Actual //  Ursu Victor

Germania, cu bugete generoase pentru reînarmare în faţa ameninţării Rusiei, se confruntă cu dificultăţi în a recruta suficienţi soldaţi într-o piaţă a muncii deja tensionată, scrie Bloomberg.

Reformarea armatei, după decenii de neglijenţă, are loc într-un moment în care societatea îmbătrâneşte, iar tot mai mulţi oameni părăsesc forţa de muncă. Aceste tendinţe au dus deja la un deficit de personal calificat pentru companii şi pun în dificultate oficialii care încearcă să extindă efectivele armatei.

Deşi şi alte ţări europene se confruntă cu lipsa de recruţi, amploarea provocării din Germania este deosebită. Noile cerinţe ale NATO impun mărirea armatei regulate până la aproximativ 260.000 de militari, de la circa 180.000 în prezent, şi adăugarea a sute de mii de rezervişti care să poată fi mobilizaţi în caz de criză, potrivit ministrului apărării Boris Pistorius.

În paralel, o iniţiativă separată a noului guvern condus de cancelarul Friedrich Merz vizează modernizarea infrastructurii Germaniei — o altă acţiune care consumă resurse umane. În acest context, sunt luate măsuri pentru reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu. Analiştii discută şi posibilitatea recrutării de migranţi în forţele armate.
Merz le-a transmis luna trecută companiilor germane că problema personalului — nu finanţarea — va fi „provocarea decisivă” în efortul său de a construi cea mai puternică armată convenţională de pe continent. El a cerut firmelor să elibereze temporar angajaţi pentru ca aceştia să poată dobândi competenţe militare.

Astfel de declaraţii alimentează dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011, iar sondajele arată că aproximativ 55% dintre germani susţin ideea. Deşi guvernul de coaliţie are momentan în vedere un model voluntar, inspirat de cel suedez, Merz şi Pistorius au lăsat deschisă opţiunea reinstaurării conscripţiei obligatorii, dacă progresul va fi prea lent.

Cabinetul Merz este aşteptat să adopte legislaţia în ultima săptămână din august, astfel încât serviciul militar voluntar să poată fi implementat începând din ianuarie. Pistorius îşi propune să atragă peste 110.000 de recruţi până la sfârşitul deceniului.

În spatele uşilor închise, parlamentarii conservatori exercită presiuni asupra partenerilor social-democraţi din coaliţie pentru a înăspri legea printr-un mecanism obligatoriu care să permită revenirea la serviciul militar obligatoriu, dacă modelul voluntar nu atrage suficient personal.
Există însă îndoieli serioase că o astfel de abordare ar fi benefică pentru o economie care a intrat în recesiune în ultimii doi ani şi are nevoie acută de forţă de muncă specializată pentru a se moderniza. Deşi şomajul a crescut uşor, este de aşteptat să scadă din nou, în contextul în care guvernul va investi sute de miliarde de euro în modernizarea drumurilor şi podurilor.

Realitatea Live

26 Nov. 2025, 18:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Nov. 2025, 18:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Germania a rămas cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii Europene în 2024, în pofida unei crize economice prelungite, deşi plăţile sale au scăzut semnificativ faţă de anii precedenţi, potrivit unui studiu realizat de Institutul Economic German IW şi consultat miercuri de Reuters.

Anul trecut, cea mai mare economie a Europei a plătit cu 13,1 miliarde de euro mai mult la bugetul UE decât a primit. Cu toate acestea, problemele cu care se confruntă economia germană şi-au pus amprenta, plăţile nete fiind într-o tendinţă descendentă, ajungând la 19,7 miliarde de euro în 2022 şi 17,4 miliarde de euro în 2023, scrie Agerpres.

Franţa s-a clasat pe locul al doilea cu plăţi nete la bugetul UE de 4,8 miliarde de euro, urmată de Italia cu 1,6 miliarde de euro. De cealaltă parte, Grecia a fost cel mai mare beneficiar net, cu 3,5 miliarde de euro, urmată de Polonia cu 2,9 miliarde de euro şi România cu 2,7 miliarde de euro.

Pe cap de locuitor, cetăţenii germani au plătit aproximativ 157 de euro net la bugetul UE, cea mai mare sumă, urmaţi de irlandezi cu 130 de euro.

„Bugetul UE este o oglindă a relaţiilor de putere economică din Europa”, a declarat analistul IW, Samina Sultan. Ţările cu ritmuri ridicate de creştere, precum Polonia, primesc mai puţin sprijin, în timp ce „Germania şi Franţa sunt copiii problemă ai UE”. Prognozele arată că, şi în acest an, Germania va înregistra o creştere economică sub media europeană, ceea ce înseamnă că este posibil să scadă în continuare contribuţia sa netă, a spus Sultan.

Comisia Europeană a publicat statistici privind contributorii şi beneficiarii neţi la bugetul UE până în 2020, dar de atunci a încetat să mai facă acest lucru din motive politice, potrivit IW.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII