Germania vrea arme, dar n-are soldați: criza forței de muncă blochează reînarmarea

13 Iul. 2025, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iul. 2025, 11:03 // Actual //  Ursu Victor

Germania, cu bugete generoase pentru reînarmare în faţa ameninţării Rusiei, se confruntă cu dificultăţi în a recruta suficienţi soldaţi într-o piaţă a muncii deja tensionată, scrie Bloomberg.

Reformarea armatei, după decenii de neglijenţă, are loc într-un moment în care societatea îmbătrâneşte, iar tot mai mulţi oameni părăsesc forţa de muncă. Aceste tendinţe au dus deja la un deficit de personal calificat pentru companii şi pun în dificultate oficialii care încearcă să extindă efectivele armatei.

Deşi şi alte ţări europene se confruntă cu lipsa de recruţi, amploarea provocării din Germania este deosebită. Noile cerinţe ale NATO impun mărirea armatei regulate până la aproximativ 260.000 de militari, de la circa 180.000 în prezent, şi adăugarea a sute de mii de rezervişti care să poată fi mobilizaţi în caz de criză, potrivit ministrului apărării Boris Pistorius.

În paralel, o iniţiativă separată a noului guvern condus de cancelarul Friedrich Merz vizează modernizarea infrastructurii Germaniei — o altă acţiune care consumă resurse umane. În acest context, sunt luate măsuri pentru reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu. Analiştii discută şi posibilitatea recrutării de migranţi în forţele armate.
Merz le-a transmis luna trecută companiilor germane că problema personalului — nu finanţarea — va fi „provocarea decisivă” în efortul său de a construi cea mai puternică armată convenţională de pe continent. El a cerut firmelor să elibereze temporar angajaţi pentru ca aceştia să poată dobândi competenţe militare.

Astfel de declaraţii alimentează dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011, iar sondajele arată că aproximativ 55% dintre germani susţin ideea. Deşi guvernul de coaliţie are momentan în vedere un model voluntar, inspirat de cel suedez, Merz şi Pistorius au lăsat deschisă opţiunea reinstaurării conscripţiei obligatorii, dacă progresul va fi prea lent.

Cabinetul Merz este aşteptat să adopte legislaţia în ultima săptămână din august, astfel încât serviciul militar voluntar să poată fi implementat începând din ianuarie. Pistorius îşi propune să atragă peste 110.000 de recruţi până la sfârşitul deceniului.

În spatele uşilor închise, parlamentarii conservatori exercită presiuni asupra partenerilor social-democraţi din coaliţie pentru a înăspri legea printr-un mecanism obligatoriu care să permită revenirea la serviciul militar obligatoriu, dacă modelul voluntar nu atrage suficient personal.
Există însă îndoieli serioase că o astfel de abordare ar fi benefică pentru o economie care a intrat în recesiune în ultimii doi ani şi are nevoie acută de forţă de muncă specializată pentru a se moderniza. Deşi şomajul a crescut uşor, este de aşteptat să scadă din nou, în contextul în care guvernul va investi sute de miliarde de euro în modernizarea drumurilor şi podurilor.

Realitatea Live

28 Aug. 2025, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Aug. 2025, 08:20 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul condus de premierul Viktor Orbán a depus un proces la Tribunalul General al UE de la Luxemburg împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene de a direcționa către Ucraina veniturile obținute din activele rusești înghețate, relatează publicația Portfolio.

Potrivit sursei, cererea a fost depusă încă din iulie, iar pe 25 august instanța europeană a acceptat oficial cazul spre examinare. Procesul a început deja, însă calendarul următoarelor ședințe nu este cunoscut, iar procedura ar putea dura ani de zile.

Decizia contestată prevede ca Ucraina să primească anual 3–5 miliarde de euro din dobânzile generate de activele rusești blocate în jurisdicții europene. Bruxellesul a argumentat că pentru utilizarea acestor fonduri nu este necesar vot unanim, întrucât nu sunt bani din bugetul UE.

Budapesta, însă, susține că a fost exclusă din procesul decizional și că astfel au fost încălcate normele procedurale prevăzute în tratatele UE. Ungaria refuză constant să participe la sprijinirea militară a Ucrainei, iar autoritățile de la Budapesta afirmă că poziția lor a fost ignorată.

Tensiunile dintre Kiev și Budapesta s-au accentuat recent, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că funcționarea conductei de petrol „Drujba” ar putea depinde de atitudinea Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Orbán a calificat declarația drept „amenințare” și a avertizat că „șantajul și atacurile asupra conductei nu vor aduce Ucrainei locul dorit în Uniune”, evocând și „consecințe pe termen lung”.

Premierul ungar se opune ferm aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, blochează frecvent inițiativele UE de sprijin pentru Kiev și a încercat în repetate rânduri să împiedice prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru care este necesară unanimitatea statelor membre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII