Chinezii nu mai cheltuie, economia gâfâie: Beijingul, prins între deflație și presiuni externe

Economia Chinei a înregistrat o încetinire ușoară în al doilea trimestru al anului 2025, semn că, în ciuda rezistenței arătate față de tarifele impuse de SUA, problemele interne persistă. Potrivit datelor oficiale publicate marți, PIB-ul Chinei a crescut cu 5,2% în perioada aprilie–iunie, în scădere de la 5,4% în primul trimestru, dar ușor peste așteptările analiștilor care anticipau 5,1%, notează Reuters.

Deși ritmul de creștere pare solid, analiștii avertizează că cererea internă slabă, deflația persistentă și riscurile tot mai mari ale unui nou val de tarife americane pun presiune pe autoritățile de la Beijing să adopte măsuri de stimulare mai agresive în a doua jumătate a anului.

Consumatorii chinezi continuă să-și reducă cheltuielile, iar încrederea în economie rămâne scăzută. „Veniturile noastre au scăzut. Nu ne permitem să cumpărăm o locuință. Gătim acasă și evităm cheltuielile inutile,” spune Mallory Jiang, medic în Shenzhen, ilustrând realitatea cu care se confruntă o mare parte din clasa mijlocie urbană.

Datele arată că vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 4,8% în iunie, cel mai slab nivel din ultimele șase luni, iar prețurile producătorilor au scăzut în cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, indicând presiuni deflaționiste tot mai mari. În paralel, investițiile în active fixe au încetinit la 2,8%, în timp ce sectorul imobiliar rămâne în declin, cu o scădere abruptă a prețurilor locuințelor noi și a investițiilor.

În ciuda eforturilor autorităților, care au tăiat dobânzile și au lansat programe de susținere fiscală, analiștii spun că aceste măsuri s-ar putea dovedi insuficiente. ANZ și-a revizuit în creștere prognoza pentru 2025 la 5,1%, dar avertizează că deflația rămâne principalul risc. În schimb, alți economiști estimează că PIB-ul Chinei ar putea scădea la 4,6% până la sfârșitul anului și chiar la 4,2% în 2026, sub ținta oficială de 5%.

Investitorii și observatorii pieței așteaptă acum cu interes reuniunea Comitetului Politic al Partidului Comunist din această lună, unde se va decide direcția economică pentru restul anului. Fără un nou val de stimulente, spun experții, China riscă o încetinire economică mai pronunțată în a doua jumătate a anului, cu impact major asupra economiei globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defletie #consum #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.