Chinezii nu mai cheltuie, economia gâfâie: Beijingul, prins între deflație și presiuni externe

Economia Chinei a înregistrat o încetinire ușoară în al doilea trimestru al anului 2025, semn că, în ciuda rezistenței arătate față de tarifele impuse de SUA, problemele interne persistă. Potrivit datelor oficiale publicate marți, PIB-ul Chinei a crescut cu 5,2% în perioada aprilie–iunie, în scădere de la 5,4% în primul trimestru, dar ușor peste așteptările analiștilor care anticipau 5,1%, notează Reuters.

Deși ritmul de creștere pare solid, analiștii avertizează că cererea internă slabă, deflația persistentă și riscurile tot mai mari ale unui nou val de tarife americane pun presiune pe autoritățile de la Beijing să adopte măsuri de stimulare mai agresive în a doua jumătate a anului.

Consumatorii chinezi continuă să-și reducă cheltuielile, iar încrederea în economie rămâne scăzută. „Veniturile noastre au scăzut. Nu ne permitem să cumpărăm o locuință. Gătim acasă și evităm cheltuielile inutile,” spune Mallory Jiang, medic în Shenzhen, ilustrând realitatea cu care se confruntă o mare parte din clasa mijlocie urbană.

Datele arată că vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 4,8% în iunie, cel mai slab nivel din ultimele șase luni, iar prețurile producătorilor au scăzut în cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, indicând presiuni deflaționiste tot mai mari. În paralel, investițiile în active fixe au încetinit la 2,8%, în timp ce sectorul imobiliar rămâne în declin, cu o scădere abruptă a prețurilor locuințelor noi și a investițiilor.

În ciuda eforturilor autorităților, care au tăiat dobânzile și au lansat programe de susținere fiscală, analiștii spun că aceste măsuri s-ar putea dovedi insuficiente. ANZ și-a revizuit în creștere prognoza pentru 2025 la 5,1%, dar avertizează că deflația rămâne principalul risc. În schimb, alți economiști estimează că PIB-ul Chinei ar putea scădea la 4,6% până la sfârșitul anului și chiar la 4,2% în 2026, sub ținta oficială de 5%.

Investitorii și observatorii pieței așteaptă acum cu interes reuniunea Comitetului Politic al Partidului Comunist din această lună, unde se va decide direcția economică pentru restul anului. Fără un nou val de stimulente, spun experții, China riscă o încetinire economică mai pronunțată în a doua jumătate a anului, cu impact major asupra economiei globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defletie #consum #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.