Recensământul groazei! Moldova a pierdut un om din șapte în ultimii zece ani

15 Iul. 2025, 15:41
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 15:41 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, iar datele confirmă o realitate îngrijorătoare: populația Republicii Moldova continuă să scadă dramatic. La 8 aprilie 2024, numărul populației cu reședință obișnuită era de 2.409.200 de persoane — cu 13,6% mai puțin față de recensământul din 2014.

În timp ce satele se golesc, Chișinăul devine tot mai aglomerat. Capitala concentrează deja 29,9% din populația țării (peste 720.000 de locuitori), în creștere cu aproape 17% în ultimii zece ani. Este singura unitate administrativă în care s-a înregistrat o creștere a populației.

În contrast, în 28 de raioane din țară populația a scăzut cu peste 20%. Cele mai lovite de depopulare sunt raioanele Ocnița (-29,5%), Leova, Briceni și Cantemir. Densitatea populației la nivel național a coborât la 79,5 locuitori/km², de la 92,1 în 2014.

Datele mai arată că Moldova rămâne una dintre cele mai rurale țări din Europa, deși ponderea populației urbane a crescut la 46,4%.

Populația feminină domină ușor structura demografică (52,8%), în timp ce localitățile mici dispar: 332 de sate și orașe au sub 1.000 de locuitori.

Dezvoltarea dezechilibrată a regiunilor se adâncește. Regiunea Centru are aproape de două ori mai mulți locuitori decât Sudul sau Găgăuzia.

Recensământul nu a fost desfășurat în 157 de localități aflate în stânga Nistrului și în zona municipiului Bender, din cauza lipsei controlului constituțional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.