Recensământul groazei! Moldova a pierdut un om din șapte în ultimii zece ani

Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, iar datele confirmă o realitate îngrijorătoare: populația Republicii Moldova continuă să scadă dramatic. La 8 aprilie 2024, numărul populației cu reședință obișnuită era de 2.409.200 de persoane — cu 13,6% mai puțin față de recensământul din 2014.

În timp ce satele se golesc, Chișinăul devine tot mai aglomerat. Capitala concentrează deja 29,9% din populația țării (peste 720.000 de locuitori), în creștere cu aproape 17% în ultimii zece ani. Este singura unitate administrativă în care s-a înregistrat o creștere a populației.

În contrast, în 28 de raioane din țară populația a scăzut cu peste 20%. Cele mai lovite de depopulare sunt raioanele Ocnița (-29,5%), Leova, Briceni și Cantemir. Densitatea populației la nivel național a coborât la 79,5 locuitori/km², de la 92,1 în 2014.

Datele mai arată că Moldova rămâne una dintre cele mai rurale țări din Europa, deși ponderea populației urbane a crescut la 46,4%.

Populația feminină domină ușor structura demografică (52,8%), în timp ce localitățile mici dispar: 332 de sate și orașe au sub 1.000 de locuitori.

Dezvoltarea dezechilibrată a regiunilor se adâncește. Regiunea Centru are aproape de două ori mai mulți locuitori decât Sudul sau Găgăuzia.

Recensământul nu a fost desfășurat în 157 de localități aflate în stânga Nistrului și în zona municipiului Bender, din cauza lipsei controlului constituțional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recensamint #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat