Banii ies din umbră: firmele încetează să economisească și încep să construiască

După o perioadă îndelungată de acumulare pasivă de lichidități, companiile din Republica Moldova încep să retragă bani din bănci pentru a-i investi în economie, semn al unei încrederi sporite în viitorul afacerilor. În prima jumătate a anului 2025, depozitele persoanelor juridice au început să scadă lunar cu circa 85 de milioane de lei – o tendință considerată pozitivă de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

„Este pentru prima dată după mulți ani când asistăm la o scădere constantă a depozitelor mediului de afaceri. Acest lucru arată că antreprenorii nu mai stau în expectativă, ci încep să investească”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”, difuzată pe 1 august 2025.

Potrivit datelor prezentate de analist, în timp ce în 2023 firmele depuneau lunar la bănci 1,5 miliarde de lei, în 2025 tendința s-a inversat. În paralel, creditarea netă a oamenilor de afaceri (credite contractate minus depozite) a devenit pozitivă pentru prima dată în doi ani și trei luni, semn că afacerile încep din nou să se finanțeze pentru dezvoltare, nu doar să economisească.

„Până acum, oamenii de afaceri își țineau propriii bani în depozite și preferau să nu riște. Astăzi vedem invers: iau credite și reduc depozitele – adică investesc. Este un semnal de revigorare economică”, a precizat expertul.

Pe de altă parte, populația continuă să economisească: în prima jumătate a anului, moldovenii au depus în bănci în medie 768 de milioane de lei pe lună. Totuși, pentru prima dată după mai mulți ani, economiile nete ale populației au scăzut cu 1,6 miliarde de lei. „Oamenii au început să se împrumute mai mult decât să economisească – ceea ce, în contextul post-criză, e un semn bun. Economia are nevoie de consum pentru a funcționa”, afirmă Ioniță.

În lipsa unor instrumente investiționale atractive, majoritatea moldovenilor își păstrează economiile în bănci sau în numerar. Expertul subliniază că doar 2/3 din depozite sunt în lei moldovenești – cel mai ridicat nivel din istorie. În acest context, el încurajează populația să exploreze și alte forme sigure de economisire, cum ar fi hârtiile de valoare de stat.

„În 2022, statul oferea o dobândă de 20,4% pentru hârtiile de valoare de stat pe doi ani, în timp ce băncile ofereau doar 7,4%. Diferența este semnificativă. Dacă nu vrei să investești în imobiliare, titlurile de stat sunt o alternativă rezonabilă”, a adăugat Ioniță.

Raportate la PIB, depozitele au atins în prima jumătate a anului curent un nivel de 39,8%, menținând trendul din 2024. În trecut, aceste procente au variat între 32,5% și 43,4%, reflectând dinamica economisirii în diferite cicluri economice. În concluzie, economistul susține că temperarea creșterii depozitelor nu este un semn de slăbiciune, ci unul de activizare a capitalului și, implicit, de relansare economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.