Cât de accesibile sunt secțiile de votare din Moldova pentru persoanele cu nevoi speciale

În Republica Moldova sunt 112 secții de votare accesibile pentru persoanele cu nevoi speciale și 567 – parțial accesibile, conform unei evaluări a Alianței INFONET, efectuate la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, cu susținere partenerilor de dezvoltare ai Moldovei.

Dintre cele 1967 de sedii ale secțiilor de votare evaluate, 1295 sau 65,6% rămân inaccesibile.

Evaluare confirmă că, deși numărul secțiilor de votare crește din an în an, existând progrese, încă mai sunt necesare acțiuni pentru a garanta accesibilitatea persoanelor cu nevoi speciale.

În anul 2022, din 2017 sedii ale secțiilor de votare evaluate, doar 18 erau complet accesibile, iar 551 – parțial accesibile. Astfel, datele din 2025 arată o creștere de peste șase ori a numărului secțiilor complet accesibile, de la 18 la 112.

„Asigurarea unui proces electoral incluziv rămâne o prioritate pentru Comisia Electorală Centrală. Atunci când vorbim despre alegeri, ne referim nu doar la votul liber și secret, ci și la asigurarea unui tratament egal pentru toți alegătorii. Trebuie să aducem în atenția publică faptul că secțiile de votare sunt amplasate în sedii aflate în proprietate publică, iar acest raport de audit trebuie să fie un semnal pentru toți actorii implicați în stabilirea acestor sedii. Evaluarea nu reprezintă pentru noi un simplu instrument statistic, ci un indicator de la care pornim în elaborarea strategiilor noastre, în calitate de autoritate electorală principală a Republicii Moldova”, potrivit Danei Munteanu, secretară a Comisiei Electorale Centrale.

Evaluarea secțiilor de votare a început în anul 2019, iar prima etapă s-a finalizat în 2022. În baza rezultatelor, se planifică să fie construite cu sprijinul PNUD cel puțin 24 de rampe de acces către secțiile de votare în perioada următoare.

Totodată, conform Comisiei Electorale Centrale, secțiile de votare sunt dotate cu cabine de vot speciale, buletine de vot în limbaj Braille, rigle, lămpi, lupe și alte echipamente necesare pentru persoanele cu nevoi speciale, iar în caz de necesitate cetățenii care nu se pot deplasa la secția de votare pot solicita urna mobilă la domiciliu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.