Sfârșitul petro-statulului rus! Rezervele rentabile mai ajung doar 20 de ani

Modelul economic al Rusiei, bazat pe exportul de petrol în schimbul tehnologiilor și bunurilor de consum, se apropie de final. Potrivit șefului Rosnedra, Oleg Kazanov, rezervele rentabile de petrol din țară ar mai ajunge pentru aproximativ 25 de ani de extracție la nivelul actual.

Din totalul potențialului de resurse estimat de Ministerul Mediului la 81,6 miliarde tone, doar 13,2 miliarde tone (circa 16%) pot fi considerate rentabile. În plus, aproape toate zăcămintele identificate – 96% din fondul de resurse – sunt deja exploatate. „Oricât am stimula extracția la câmpurile existente, mai devreme sau mai târziu ele se vor termina”, a declarat Kazanov, citat de Izvestia.

Încercările de a descoperi noi rezerve majore s-au soldat cu rezultate minime. În 2024 au fost identificate 39 de zăcăminte, cu rezerve totale de doar 21 milioane tone, cantitate pe care Rusia o extrage în aproximativ două săptămâni la ritmul actual de producție (520 milioane tone pe an). „E ridicol”, comentează expertul în energie Mihail Krutiihin, subliniind că multe dintre aceste resurse nici nu pot fi considerate rezerve dovedite.

În realitate, creșterea raportată a rezervelor în 2024 (592 milioane tone) provine în mare parte din reexplorarea și forarea de sonde suplimentare în câmpuri vechi, deschise încă din perioada sovietică. Spațiul pentru noi descoperiri este extrem de limitat, întrucât principalele regiuni bogate în petrol sunt deja exploatate de decenii, remarcă profesorul Valeri Andrianov de la Universitatea Financiară din Moscova.

Guvernul rus recunoaște problema. În Strategia energetică până în 2050, adoptată în aprilie, se prevede că, fără investiții și tehnologii noi, extracția va începe să scadă accentuat: de la 520 milioane tone în prezent la 477 milioane tone în 2036 și 287 milioane tone în 2050. Exporturile ar urma să se reducă de trei ori, de la 234 la 79 milioane tone anual.

În scenariul pesimist, marcat de sancțiuni mai dure și de tranziția rapidă a lumii la energie verde, extracția s-ar putea prăbuși la 171 milioane tone pe an, iar exporturile s-ar reduce la zero.

„Dacă scad rezervele rentabile, Kremlinul va fi pus în fața unei dileme: ori acceptă diminuarea veniturilor bugetare din petrol, ori va trebui să subvenționeze industria prin reduceri de taxe, ceea ce, de fapt, tot o lovitură pentru buget ar fi”, avertizează Krutiihin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.