România, noul pol de putere militară al Europei: drone, pulbere și tancuri produse la Brașov și Satu Mare

România își reînvie industria de apărare cu sprijinul Statelor Unite și al Germaniei, transformându-se rapid într-un hub strategic pentru NATO pe flancul estic. Țara construiește fabrici de drone și de pulberi în Brașov, extinde producția de vehicule blindate și pregătește lansarea asamblării tancurilor Leopard la Satu Mare, relatează Radio Free Europe România, noteză euromaidanpress.

Ministerul Economiei a anunțat că uzina militară Carfil din Brașov va produce drone cu componente furnizate de compania americană Periscope Aviation. Ministrul Bogdan Ivan a precizat că nu este vorba de o simplă achiziție, ci de un transfer complet de tehnologie, menit să creeze o capacitate industrială locală. Producția urmează să înceapă în această vară, cu un obiectiv anual de 3.500 de unități.

În paralel, conglomeratul german Rheinmetall investește 400 de milioane de euro la Brașov pentru construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. România vrea să reducă dependența de importurile din Serbia, unde mare parte a producției este de origine rusească. Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a subliniat că producția internă de pulberi este „esențială pentru securitatea și independența României”.

Germania sprijină și extinderea uzinei din Mediaș, care va produce vehicule militare, iar la Satu Mare sunt planificate linii pentru tancuri Leopard. Aceste proiecte se înscriu în strategia NATO de creștere a capacităților de producție militară în Europa, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România are o istorie de colaborare cu mari companii de apărare. Începând cu parteneriatul cu Elbit Systems pentru modernizarea MiG-21, au urmat proiecte cu General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon, dar și cu Airbus și Naval Group pentru modernizarea flotei navale și a industriei aeronautice.

Conform noii Strategii Naționale a Industriei de Apărare 2024–2030, România își ridică cheltuielile de apărare peste pragul de 2% din PIB și prioritizează investițiile în drone, AI, securitate cibernetică și forțe navale. Planul include și o linie comună de producție UAV cu Ucraina, consolidând rolul României ca furnizor vital de logistică și tehnologie pentru Kiev și pentru NATO.

Prin aceste investiții, România nu doar că își întărește propria securitate, ci devine un actor-cheie în reziliența Europei împotriva agresiunii ruse.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.