România, noul pol de putere militară al Europei: drone, pulbere și tancuri produse la Brașov și Satu Mare

România își reînvie industria de apărare cu sprijinul Statelor Unite și al Germaniei, transformându-se rapid într-un hub strategic pentru NATO pe flancul estic. Țara construiește fabrici de drone și de pulberi în Brașov, extinde producția de vehicule blindate și pregătește lansarea asamblării tancurilor Leopard la Satu Mare, relatează Radio Free Europe România, noteză euromaidanpress.

Ministerul Economiei a anunțat că uzina militară Carfil din Brașov va produce drone cu componente furnizate de compania americană Periscope Aviation. Ministrul Bogdan Ivan a precizat că nu este vorba de o simplă achiziție, ci de un transfer complet de tehnologie, menit să creeze o capacitate industrială locală. Producția urmează să înceapă în această vară, cu un obiectiv anual de 3.500 de unități.

În paralel, conglomeratul german Rheinmetall investește 400 de milioane de euro la Brașov pentru construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. România vrea să reducă dependența de importurile din Serbia, unde mare parte a producției este de origine rusească. Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a subliniat că producția internă de pulberi este „esențială pentru securitatea și independența României”.

Germania sprijină și extinderea uzinei din Mediaș, care va produce vehicule militare, iar la Satu Mare sunt planificate linii pentru tancuri Leopard. Aceste proiecte se înscriu în strategia NATO de creștere a capacităților de producție militară în Europa, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România are o istorie de colaborare cu mari companii de apărare. Începând cu parteneriatul cu Elbit Systems pentru modernizarea MiG-21, au urmat proiecte cu General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon, dar și cu Airbus și Naval Group pentru modernizarea flotei navale și a industriei aeronautice.

Conform noii Strategii Naționale a Industriei de Apărare 2024–2030, România își ridică cheltuielile de apărare peste pragul de 2% din PIB și prioritizează investițiile în drone, AI, securitate cibernetică și forțe navale. Planul include și o linie comună de producție UAV cu Ucraina, consolidând rolul României ca furnizor vital de logistică și tehnologie pentru Kiev și pentru NATO.

Prin aceste investiții, România nu doar că își întărește propria securitate, ci devine un actor-cheie în reziliența Europei împotriva agresiunii ruse.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, și-a corectat joi declarația făcută cu o zi mai devreme s-a referit la veniturile generate de stația feroviară Prut-1. Dacă după ședința Guvernului de ieri ministrul vorbea despre aproximativ 7 milioane de lei, astăzi acesta a precizat că suma reală ar fi de aproape 20 de milioane de lei.

„Am cerut eu niște precizări și nu am ținut cont de niște lucruri și am venit cu cifra exactă. V-a dat-o până la un leu. Așa că ea este în creștere. Eu sunt mai modest de felul meu”, a declarat Bolea.

Cu o zi înainte, ministrul Infrastructurii fusese întrebat de ce, la patru luni de la inaugurarea podului Cantemir–Fălciu, nu a trecut niciun tren pe această rută.

În răspunsul său, Bolea a invocat lucrările de reabilitare a stației Prut-1, despre care afirmase inițial că a generat aproximativ 7 milioane de lei venituri pentru Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Ministrul a mai declarat că reabilitarea infrastructurii feroviare a permis transportarea a mii de tone de materiale utilizate de companiile implicate în construcția drumurilor, ceea ce ar fi adus venituri suplimentare pentru CFM.

De asemenea, Bolea a făcut referire la lucrările desfășurate la infrastructura feroviară din sudul Republicii Moldova și la posibilitatea utilizării acestor linii pentru transportul cerealelor.