România, noul pol de putere militară al Europei: drone, pulbere și tancuri produse la Brașov și Satu Mare

România își reînvie industria de apărare cu sprijinul Statelor Unite și al Germaniei, transformându-se rapid într-un hub strategic pentru NATO pe flancul estic. Țara construiește fabrici de drone și de pulberi în Brașov, extinde producția de vehicule blindate și pregătește lansarea asamblării tancurilor Leopard la Satu Mare, relatează Radio Free Europe România, noteză euromaidanpress.

Ministerul Economiei a anunțat că uzina militară Carfil din Brașov va produce drone cu componente furnizate de compania americană Periscope Aviation. Ministrul Bogdan Ivan a precizat că nu este vorba de o simplă achiziție, ci de un transfer complet de tehnologie, menit să creeze o capacitate industrială locală. Producția urmează să înceapă în această vară, cu un obiectiv anual de 3.500 de unități.

În paralel, conglomeratul german Rheinmetall investește 400 de milioane de euro la Brașov pentru construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. România vrea să reducă dependența de importurile din Serbia, unde mare parte a producției este de origine rusească. Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a subliniat că producția internă de pulberi este „esențială pentru securitatea și independența României”.

Germania sprijină și extinderea uzinei din Mediaș, care va produce vehicule militare, iar la Satu Mare sunt planificate linii pentru tancuri Leopard. Aceste proiecte se înscriu în strategia NATO de creștere a capacităților de producție militară în Europa, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România are o istorie de colaborare cu mari companii de apărare. Începând cu parteneriatul cu Elbit Systems pentru modernizarea MiG-21, au urmat proiecte cu General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon, dar și cu Airbus și Naval Group pentru modernizarea flotei navale și a industriei aeronautice.

Conform noii Strategii Naționale a Industriei de Apărare 2024–2030, România își ridică cheltuielile de apărare peste pragul de 2% din PIB și prioritizează investițiile în drone, AI, securitate cibernetică și forțe navale. Planul include și o linie comună de producție UAV cu Ucraina, consolidând rolul României ca furnizor vital de logistică și tehnologie pentru Kiev și pentru NATO.

Prin aceste investiții, România nu doar că își întărește propria securitate, ci devine un actor-cheie în reziliența Europei împotriva agresiunii ruse.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.