Moldova își lansează o nouă bursă de valori. Cine sunt fondatorii

15 Sept. 2025, 18:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2025, 18:09 // Actual //  Ursu Victor

MInisterul Economiei anunță lansarea burse de valori la Chișinău, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori importanți locali. Anunțul a fost făcut în cadrul forumului economic Moldova Business Week 2025.

Noua bursă, organizată ca societate pe acțiuni, va avea un capital social inițial de 3 milioane de euro, investit în două tranșe egale. Printre fondatori se numără Guvernul Republicii Moldova, Bursa de Valori București, precum și instituții financiare și companii de top: maib, Donaris Vienna Insurance Group, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kapital și Moldcell.

Noua bursă de la Chișinău va oferi acces la acțiuni, obligațiuni, valori mobiliare guvernamentale și corporative și va utiliza platforma Arena Trading, una dintre cele mai moderne tehnologii de tranzacționare. Instituția urmează să devină operațională în vara anului 2026.

La începutul lunii septembrie, BVB anunța o invetiției de 400 de mii de euro la înființarea noii entități de la Chișinău. Potrivit documentelor transmise acționarilor, BVB ar urma să subscrie la capitalul social inițial al noii entități, estimat la 1,275 milioane de euro, cu o cotă de 31%. Bursa de la București și-a rezervat și opțiunea de a suplimenta investiția cu încă 200.000 de euro, fără obligație, ceea ce ar putea duce participația sa finală între 13% și 20%, în funcție de nivelul capitalului social, prognozat la 3 milioane de euro.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Iul. 2026, 10:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
18 Iul. 2026, 10:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Șefa cabinetului guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Diana Ceauș, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 2,3 milioane de lei obținute de la BNM, ceea ce înseamnă un venit mediu de aproximativ 195 mii de lei pe lună sau peste 6400 de lei pe zi. Potrivit declarației de avere și interese personale, aceasta ocupă funcția de șefă de cabinet al guvernatorului BNM din 3 octombrie 2024.

Pe lângă salariul de la BNM, familia a declarat venituri din activități didactice la Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Studii Economice, în sumă de 78 mii de lei, precum și o bursă de doctorand de 51 mii de lei.

Totodată, în anul 2024 și-a cumpărat un BMW X3, fabricat în 2018. Automobilul este evaluat la 460 mii de lei, aceeași este și valoarea de piață declarată.

În același timp, Diana Ceauș declară un credit contractat în 2018 la BC Energbank, în valoare inițială de 800 mii de lei, cu scadența în anul 2033 și o dobândă de 8%.

Declarația nu include terenuri, case, apartamente sau alte bunuri imobile, nici conturi bancare, depozite, investiții financiare, participații în companii, numerar peste plafonul legal sau bunuri virtuale (criptomonede). De asemenea, nu sunt declarate contracte cu instituții publice sau societăți cu capital de stat.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!