Moldova își lansează o nouă bursă de valori. Cine sunt fondatorii

15 Sept. 2025, 18:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2025, 18:09 // Actual //  Ursu Victor

MInisterul Economiei anunță lansarea burse de valori la Chișinău, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori importanți locali. Anunțul a fost făcut în cadrul forumului economic Moldova Business Week 2025.

Noua bursă, organizată ca societate pe acțiuni, va avea un capital social inițial de 3 milioane de euro, investit în două tranșe egale. Printre fondatori se numără Guvernul Republicii Moldova, Bursa de Valori București, precum și instituții financiare și companii de top: maib, Donaris Vienna Insurance Group, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kapital și Moldcell.

Noua bursă de la Chișinău va oferi acces la acțiuni, obligațiuni, valori mobiliare guvernamentale și corporative și va utiliza platforma Arena Trading, una dintre cele mai moderne tehnologii de tranzacționare. Instituția urmează să devină operațională în vara anului 2026.

La începutul lunii septembrie, BVB anunța o invetiției de 400 de mii de euro la înființarea noii entități de la Chișinău. Potrivit documentelor transmise acționarilor, BVB ar urma să subscrie la capitalul social inițial al noii entități, estimat la 1,275 milioane de euro, cu o cotă de 31%. Bursa de la București și-a rezervat și opțiunea de a suplimenta investiția cu încă 200.000 de euro, fără obligație, ceea ce ar putea duce participația sa finală între 13% și 20%, în funcție de nivelul capitalului social, prognozat la 3 milioane de euro.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Iun. 2026, 20:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2026, 20:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.