Moara de vânt din Gaidar, una dintre puținele rămase în Moldova

În satul Gaidar din autonomia Găgăuză se păstrează unul dintre cele mai rare monumente de arhitectură rurală din Republica Moldova – o moară de vânt construită în anul 1864 și ridicată în întregime din lemn, inclusiv mecanismele sale interioare.

Piesele componente ale morii au fost aduse din Ucraina și asamblate în satul Gaidar, unde a devenit, timp de generații, locul în care oamenii veneau să macine grâul și porumbul adus de pe câmpuri. Deși pare o construcție simplă, mecanismul interior este ingenios: toate procesele de măcinare pot fi controlate de o singură persoană.

Interiorul morii este alcătuit dintr-un sistem de roți, axe și rotițe din lemn, care transmit energia vântului către pietrele de moară. Atunci când palele se învârteau, întregul mecanism începea să funcționeze, transformând boabele de grâu în făină. .

Moara din Gaidar a continuat să funcționeze până în anul 2005. Chiar dacă tehnologiile moderne au înlocuit de mult metodele tradiționale de măcinare, această construcție a rămas un simbol al meșteșugurilor de altădată.

În Republica Moldova au mai rămas doar patru mori de vânt, însă dintre acestea moara din Gaidar este considerată cea mai bine păstrată. Tocmai de aceea, în ultimii ani, a devenit obiectul unui amplu proiect de conservare.

Restaurarea a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene, prin Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Costurile lucrărilor de conservare și restaurare au depășit 50.000 de euro.

Specialiștii au urmărit păstrarea elementelor originale ale construcției. Lemnul a fost tratat și consolidat, mecanismele au fost reparate, iar structura morii a fost readusă cât mai aproape de forma sa inițială. Scopul restaurării a fost nu doar conservarea monumentului, ci și valorificarea lui ca obiectiv turistic.

Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o construcție veche de peste un secol, ci și o filă vie din istoria satelor din sudul Moldovei – povestea unei tehnologii simple și ingenioase, în care vântul punea în mișcare mecanismele de lemn care măcinau cerealele.

#moara de vant #gaidar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie

Bani.md

Toate știrile

Inegalitatea din farfurie! Săracii mănâncă mai multă pâine, cei bogați mai multă carne