Fermierii moldoveni riscă falimentul: grâul de calitate, vândut la preț de furaj

01 Oct. 2025, 10:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2025, 10:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija constată în ultima sa analiză că piața internațională a grâului a închis săptămâna trecută în scădere, cu un recul de 1,25 €/t la bursa Euronext, contractele pentru decembrie 2025 coborând la 189,50 €/t. Evoluția negativă este influențată de presiunea venită de la bursa din Chicago și de lipsa unor factori de sprijin care să susțină o redresare a cotațiilor.

În România, piața spot a grâului rămâne stabilă la 188–190 €/t în portul Constanța, nivel constant în ultimele două săptămâni. În Ucraina, însă, contractele pentru grâul de clasa a treia sunt deja semnate pentru livrările din octombrie la 218–220 $/t, cu posibilitatea de a urca spre 223 $/t, pe fondul scăderii stocurilor. Factorul climatic devine determinant: seceta severă afectează atât Ucraina, cât și Rusia, riscând să reducă suprafețele de grâu de toamnă și să provoace presiuni ascendente asupra prețurilor în 2026.

La nivel european, Comisia Europeană a majorat prognoza recoltei de grâu comun la 132,6 milioane tone pentru sezonul 2025/26, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, cu 19% peste recolta precedentă. Surplusul de ofertă limitează perspectivele de creștere pe termen scurt.

Un alt factor cu impact global este decizia Argentinei de a suspenda taxele la export pentru cereale și oleaginoase, ceea ce reduce imediat costurile FOB și sporește competitivitatea exporturilor sud-americane, accentuând presiunea asupra prețurilor internaționale.

În Republica Moldova, tendințele externe se resimt direct, însă piața are particularități proprii. Traderii evită să diferențieze grâul alimentar de cel furajer, ceea ce menține prețurile la 3 lei/kg în nord și 3,40–3,50 lei/kg în portul Giurgiulești. Principalele destinații de export rămân Grecia, Italia și Turcia.

În ceea ce privește orzul, cotațiile interne au crescut ușor, ajungând la 3,15 lei/kg în nord și 3,65–3,70 lei/kg la Giurgiulești, pe fondul ofertei reduse. În plan regional, Iordania și Turcia au derulat achiziții masive de orz, oferind un semnal pozitiv cererii globale.

Porumbul resimte presiunea recoltelor abundente din Argentina, Australia și SUA, care trag prețurile în jos. În Moldova, însă, lipsa unei recolte noi menține un echilibru fragil: în nord prețul este de 3 lei/kg, iar în sud de 3,40 lei/kg, nivel la care cumpără și uzina Zernoff.

Pe segmentul oleaginoaselor, floarea-soarelui moldovenească se vinde la 9,30 lei/kg în nord și până la 10 lei/kg în portul Giurgiulești, dar presiunea globală exercitată de oferta argentiniană și rusească trage prețurile în jos. În schimb, producția locală este bună, cu randamente de 2–3 t/ha, oferind un avantaj competitiv fermierilor moldoveni.

La rapiță, piața intră în faza finală a sezonului, cu prețuri de 8,30–8,80 lei/kg, în scădere ușoară. Oferta internă este limitată, iar majoritatea contractelor mari au fost deja încheiate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Oct. 2025, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2025, 16:28 // Actual //  Ursu Victor

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII