Moldova, țara panourilor solare: 7 din 10 MW instalați vin de la fotovoltaic

02 Oct. 2025, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2025, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

La sfârșitul lunii august 2025, capacitatea totală instalată de producere a energiei electrice din surse regenerabile (SER) în Republica Moldova a atins 858,51 MW, în creștere cu 74,42 MW față de luna precedentă și cu 279,12 MW comparativ cu finele anului 2024, anunță CNED.

Potrivit datelor oficiale, energia fotovoltaică domină mixul verde, cu o putere instalată de 605,59 MW (70% din total), urmată de energia eoliană – 229,02 MW (27%), hidro – 16,75 MW (2%) și biogaz – 7,16 MW (1%).

Expansiunea rapidă a energiei regenerabile este rezultatul politicilor de sprijin promovate de stat, precum contorizarea netă, facturarea netă și tariful fix, care au contribuit la atragerea masivă de investiții. În prezent, prin mecanismele de sprijin reglementate sunt instalate 404,37 MW, ceea ce reprezintă 47% din totalul capacităților SER. Numai în august, prin mecanismul de preț fix s-au adăugat 60 MW de capacități noi, semn al atractivității acestui instrument pentru investitori.

Un rol important îl joacă și prosumatorii, care au instalat capacități de 167,56 MW, adică 20% din total. Totodată, piața liberă devine tot mai activă: 454,14 MW din energia regenerabilă produsă sunt deja comercializați liber, ceea ce confirmă viabilitatea economică a sectorului.

Autoritățile subliniază că Moldova își respectă angajamentele din cadrul Comunității Energetice și din Planul Național Integrat Energie și Climă (PNIEC) 2025–2030, care prevede ca până în 2030 cel puțin 27% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile și 31,2% din consumul final de energie electrică să fie acoperit de energie verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 16:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 15 milioane de euro din finanțarea prevăzută prin Planul de Creștere dacă reorganizarea Căii Ferate din Moldova nu este încheiată până la sfârșitul acestui an.

Subiectul a fost abordat în Parlament, unde deputata Olga Ursu l-a întrebat pe președintele Comisiei economie, Marcel Spatari despre consecințele financiare ale neimplementării reformei CFM în termenul asumat.

Ursu a atras atenția că reorganizarea întreprinderii face parte din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere și a cerut să fie precizată suma pe care statul ar putea să o piardă în cazul în care procesul nu este finalizat până la sfârșitul lunii decembrie.

În răspuns, președintele Comisiei economie, Marcel Spatari a precizat că proiectul de lege nu este examinat în procedură de urgență și va trece prin două lecturi, cu respectarea termenelor legale. El a subliniat însă că nu doar adoptarea legii este importantă, ci finalizarea efectivă a procesului de reorganizare până în decembrie.

„Procesul de reorganizare trebuie încheiat până în decembrie. Nu legea trebuie adoptată, procesul de reorganizare trebuie încheiat”, a explicat acesta.

Potrivit lui, măsura privind reorganizarea CFM are prioritatea 1 în Planul de reforme, iar finanțarea asociată acestei priorități este de aproximativ 15 milioane de euro.

Banii nu sunt destinați compensațiilor pentru populație sau acoperirii directe a deficitului bugetar, ci finanțării unor proiecte incluse în Planul de Creștere, inclusiv proiecte de infrastructură și logistică.

Documentele oficiale privind reforma prevăd reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra”, care ar urma să gestioneze infrastructura feroviară, și „Pasageri și Marfă”, responsabilă de operațiunile de transport. Reforma este inclusă în Agenda aferentă Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027.