Spotify a lansat Greenroom, o rețea de socializare audio similară cu Clubhouse. Funcționează atât pe Android cât și iOS

19 Iun. 2021, 11:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
19 Iun. 2021, 11:30 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Spotify a anunțat și lansat Greenroom, o alternativă la rețelele de socializare audio din ultima vreme, precum Clubhouse. În timp ce Twitter și Facebook lucrează la dezvoltarea și îmbunătățirea alternativelor lor integrate în aplicațiile principale, Spotify lansează Greenroom ca aplicație separată de serviciul standard de streaming de muzică. Totuși, la nivel de funcționalitate, noua aplicație este similară cu ceea ce oferă toate aceste servicii, construite pe modelul Clubhouse, scrie go4it.

Greeroom este un pas logic pentru companie. Spotify dezvoltă tehnologii de streaming audio prin internet de mulți ani, deci probabil că tehnologia sa poate fi ușor adaptată la camere de discuții live. De altfel, conținutul de pe Spotify, precum muzica și podcast-urile, ar putea fi în viitor include în funcționalitatea Greenroom, putând probabil asculta muzică în camere alături de prieteni, sau asculta împreună podcast-uri.

Greenroom permite căutarea de camere pe baza intereselor din diverse categorii, deci probabil că vei putea găsi ceva interesant pe platformă destul de repede. În cazul Twitter Spaces, se presupune că urmărești deja o persoană care organizează o astfel de cameră. Astfel, Greenroom funcționează ceva mai similar cu originalul Clubhouse.

Aplicația Greenroom este disponibilă pe iOS și Android și necesită folosirea unui cont Spotify pentru autentificare. Totuși, există un regulament separat de cel Spotify pe care trebuie să îl accepți, cât și noi date personal pe care trebuie să le cedezi către Spotify, pentru a putea folosi serviciul.

În ciuda faptului că originalul Clubhouse încă nu a permis accesul la liber utilizatorilor la platforma sa, deja au apărut alternative integrate în aplicațiile tradiționale de social media. Giganții Twitter și Facebook au lucrat intens la variantele lor, iar acum chiar și Spotify, o companie care nu activa în domeniul social media până în prezent, a reușit să creeze o nouă rețea similară cu funcționalitate extinsă.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.