Cartea Verde și RCA se scumpesc! Șoferii cu mașini mari și electrice, cei mai afectați

25 Nov. 2025, 11:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Nov. 2025, 11:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Șoferii din Republica Moldova vor achita, începând de astăzi, tarife mai mari pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA). Noile prețuri intră în vigoare după ce Banca Națională a Moldovei a aprobat un set actualizat de prime de referință și coeficienți de risc, stabilite în baza evoluțiilor din ultimii cinci ani privind accidentele, despăgubirile și costurile de reparație.

BNM precizează că ajustările reflectă creșterea cheltuielilor de reparație inclusiv în Uniunea Europeană, precum și necesitatea de a adapta tarifele la riscurile reale ale fiecărui segment de șoferi și vehicule. Primele publicate reprezintă pragul minim, iar companiile de asigurări își pot stabili ulterior politica comercială, cu respectarea limitelor legale.

Pentru proprietarii de autoturisme cu motoare medii și mari, costul RCA va crește vizibil. Majorări apar și pentru mașinile electrice, care nu vor mai beneficia de condițiile preferențiale de până acum, întrucât reparațiile vehiculelor electrice se dovedesc mai costisitoare și mai complexe.

Schimbările îi afectează puternic și pe șoferii tineri. Cei sub 23 de ani sau cu experiență la volan mai mică de doi ani vor plăti semnificativ mai mult, fiind considerați categorie cu risc major. În schimb, anumite vehicule, precum taxiurile sau tractoarele, vor avea prime ușor reduse.

Ajustări sunt aplicate și polițelor internaționale Carte Verde. Tarifele cresc pentru autoturisme și camioane mici, dar scad pentru camioanele de tonaj mare și autobuze, unde riscul este considerat mai previzibil. În practică, un șofer din Chișinău, cu vârsta peste 23 de ani și experiență de cel puțin doi ani, va achita anual cu aproximativ 200–250 lei mai mult pentru RCA internă, iar costul unei polițe Carte Verde poate crește cu 10–15 euro.

Toate companiile de asigurări sunt obligate să aplice noile tarife stabilite de Banca Națională, iar primele finale nu pot coborî sub nivelul minim calculat. Reducerile sunt posibile doar prin sistemul Bonus-Malus pentru șoferii cu istoric fără accidente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 10:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!