Radu Marian pune frână proiectului privind creșterea plafonului TVA: ”O să ducă la majorarea deficitului”

Deputatul PAS, Radu Marian, califică drept populistă propunerea Partidului Nostru privind extinderea scutirii de TVA pentru agenții economici cu cifra de afaceri de până la 3,2 milioane de lei. Potrivit lui, o asltfel de modificare ar afecta bugetul și ar descuraja dezvoltarea companiilor.

„Nu putem să majorăm brusc acest plafon din două motive. Unul, pentru că noi nu vrem să încurajăm companiile să rămână mici. Noi trebuie să încurajăm companiile să se dezvolte. Nu putem să avem o situație în care toate companiile sunt mici, sunt neplătitoare TVA și atunci nu se dezvoltă nici economia, nu angajează oameni și asta e o problemă”, a declarat Marian.

El a menționat și riscurile pentru finanțele publice:

„Impact la buget foarte mare. Acești deputați din opoziție care ne vorbesc nouă, că deficitul, că datorie, toate aceste măsuri care le propun ei, cu dublarea plafonului, cu compensații, astea toate o să ducă la majorarea substanțială a deficitului. Trebuie să facem ceva ce este rezonabil, nu ce este populist. O să punem în pericol bugetul și balanța financiară a țării.”

Inițiativa Partidului Nostru prevede creșterea plafonului de scutire TVA de la 1,2 milioane la 3,2 milioane de lei. Formațiunea argumentează că pragul actual, stabilit în 2018, nu mai reflectă realitățile economice, iar peste 5 000 de contribuabili ar fi eliberați de raportările TVA. Potrivit notei de argumentare a proiectului, pe termen scurt, bugetul va încasa aproximativ 180-220 milioane lei mai puțin. Dar acești bani vor rămâne în economie, la antreprenori și agricultori, care îi reinvestesc și creează locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#scutire tva #Radu Marian #Partidul Nostru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.