Radu Marian pune frână proiectului privind creșterea plafonului TVA: ”O să ducă la majorarea deficitului”

Deputatul PAS, Radu Marian, califică drept populistă propunerea Partidului Nostru privind extinderea scutirii de TVA pentru agenții economici cu cifra de afaceri de până la 3,2 milioane de lei. Potrivit lui, o asltfel de modificare ar afecta bugetul și ar descuraja dezvoltarea companiilor.

„Nu putem să majorăm brusc acest plafon din două motive. Unul, pentru că noi nu vrem să încurajăm companiile să rămână mici. Noi trebuie să încurajăm companiile să se dezvolte. Nu putem să avem o situație în care toate companiile sunt mici, sunt neplătitoare TVA și atunci nu se dezvoltă nici economia, nu angajează oameni și asta e o problemă”, a declarat Marian.

El a menționat și riscurile pentru finanțele publice:

„Impact la buget foarte mare. Acești deputați din opoziție care ne vorbesc nouă, că deficitul, că datorie, toate aceste măsuri care le propun ei, cu dublarea plafonului, cu compensații, astea toate o să ducă la majorarea substanțială a deficitului. Trebuie să facem ceva ce este rezonabil, nu ce este populist. O să punem în pericol bugetul și balanța financiară a țării.”

Inițiativa Partidului Nostru prevede creșterea plafonului de scutire TVA de la 1,2 milioane la 3,2 milioane de lei. Formațiunea argumentează că pragul actual, stabilit în 2018, nu mai reflectă realitățile economice, iar peste 5 000 de contribuabili ar fi eliberați de raportările TVA. Potrivit notei de argumentare a proiectului, pe termen scurt, bugetul va încasa aproximativ 180-220 milioane lei mai puțin. Dar acești bani vor rămâne în economie, la antreprenori și agricultori, care îi reinvestesc și creează locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#scutire tva #Radu Marian #Partidul Nostru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.