Lege dură în Germania! Moldovenii prinși cu date false rămân 10 ani fără șansa unui pașaport german

07 Dec. 2025, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Dec. 2025, 11:12 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul german a aprobat un nou pachet legislativ care înăsprește regulile de imigrație și accelerarea procedurilor de deportare. Potrivit Der Spiegel, legea simplifică modul în care statele sunt clasificate drept „țări sigure de origine”, ceea ce va permite autorităților să respingă mai rapid cererile de azil și să expulzeze rapid persoanele cărora li s-a refuzat protecția.

Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) respinge în mod obișnuit cererile de azil din partea cetățenilor proveniți din țări considerate sigure ca fiind „în mod evident nefondate”. Deși în cazuri excepționale poate fi acordat statutul de protecție, noile reguli vor permite deportarea mai rapidă a celor respinși.

Legea introduce și alte modificări importante. Persoanele care riscă reținerea în vederea expulzării sau plasarea în detenție înaintea deportării nu vor mai avea dreptul la avocat plătit de stat. Totodată, imigranții care furnizează informații false în procesul de naturalizare nu vor putea solicita cetățenia germană timp de zece ani.

Decizia a generat critici puternice din partea Verzilor și a formațiunii Die Linke, care acuză guvernul de politici „excesiv de dure” în materie de migrație. În schimb, partidul de extremă dreapta AfD consideră măsurile insuficiente și cere o înăsprire suplimentară a legislației.

Reforma face parte dintr-un pachet mai larg prin care Germania încearcă să reducă numărul mare de solicitări de azil și să accelereze procedurile administrative într-un context în care presiunea asupra sistemului migrațional rămâne ridicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.