Val de falimente în Moldova. În anul 2023 s-au închis de două ori mai multe firme decât s-au deschis

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce marile hub-uri europene intră într-un blocaj fără precedent, cu zboruri anulate și flote trase pe dreapta, Aeroportul Internațional Istanbul funcționează la turație maximă, devenind punctul central al aviației globale.

Analiza realizată de Sunay Omer de la Bechtel Corporation arată că, pe fondul crizei de combustibil, centrul de greutate al transportului aerian s-a mutat rapid spre Bosfor, acolo unde accesul la kerosen face diferența dintre zbor și blocaj total.

În primăvara anului 2026, kerosenul a devenit o resursă strategică, iar succesul companiilor aeriene nu mai ține de servicii sau prețuri, ci de capacitatea de alimentare. În acest context, Turkish Airlines beneficiază de un avantaj decisiv, fiind susținută de infrastructura energetică internă a Turciei. Controlul asupra rafinăriilor precum STAR Refinery și Tüpraş asigură un flux stabil de combustibil și costuri competitive, în timp ce rivalii europeni sunt loviți de scumpiri și lipsuri.

Diferența este vizibilă în teren. Operatorii din Europa, inclusiv Lufthansa Group, sunt nevoiți să reducă drastic zborurile și să declare situații de forță majoră, în timp ce Istanbulul preia rolul de hub principal între Est și Vest. Blocajele din Dubai și Doha, generate de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, au amplificat această mutare, redirecționând fluxuri masive de pasageri și mărfuri către Turcia.

Indicatorii din aprilie 2026 confirmă schimbarea de paradigmă. Turkish Airlines operează o rețea de peste 340 de destinații și menține o rată de regularitate de aproximativ 98%, atrăgând tot mai multe contracte corporate și consolidându-și poziția ca principal nod de conexiune între Asia și Europa. Într-un moment în care alte companii pierd cotă de piață, operatorul turc capitalizează pe o combinație rară de avantaj geografic și securitate energetică.

Analiza lui Sunay Omer sugerează că această criză marchează începutul unei noi etape în aviația globală, în care Istanbulul nu mai este doar o alternativă, ci devine centrul sistemului. Dacă în trecut dominația aparținea hub-urilor europene, iar ulterior marilor companii din Golf, actuala criză pare să fi deschis „Era Bosforului”, în care capacitatea de a asigura combustibilul devine principalul avantaj competitiv.

În acest context, Aeroportul Istanbul, considerat la lansare un proiect supradimensionat, se dovedește a fi o investiție strategică adaptată unei lumi instabile. Concluzia analizei este clară: într-o economie globală afectată de penurie, cel mai mare lux nu mai este confortul, ci simpla posibilitate de a decola, iar în acest moment Istanbulul pare să fi câștigat această cursă.

#kerisen #aviatie #istanbul