Val de falimente în Moldova. În anul 2023 s-au închis de două ori mai multe firme decât s-au deschis

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Topirea zăpezii a scos la iveală o problemă veche: drumuri pline de gropi. Pentru șoferi, asta înseamnă mașini avariate și cheltuieli neprevăzute, iar pentru service-urile auto – un volum de lucru tot mai mare.

Iurie Znacenie, proprietarul unui autoservice din capitală, spune că, odată cu apariția gropilor pe carosabil, fluxul de clienți a crescut cu aproximativ 50 la sută. Cele mai multe mașini ajung cu probleme la suspensie, însă tot mai mulți șoferi vin și cu roți sau jante avariate, scrie REALITATEA.MD.

Ion Macovei, proprietarul unui alt autoservice, spune că tot mai mulți șoferi nu mai fac reparații complete, ci doar intervenții de moment. Drumurile se deteriorează rapid, iar o piesă schimbată astăzi riscă să fie afectată din nou după câteva zile. În aceste condiții, costurile cresc inevitabil: o simplă verificare tehnică pornește de la câteva sute de lei, iar în cazul unor defecțiuni la suspensie, reparațiile pot ajunge la câteva mii, uneori chiar 10 mii de lei, în funcție de defecțiuni.

Șoferii spun că gropile sunt peste tot, inclusiv pe străzi reparate recent. Iar când banda e blocată de mașini parcate, nu mai există loc de „ocolire”: groapa devine inevitabilă.

Iar când vine vorba de cine acoperă aceste cheltuieli, lucrurile devin mai complicate. Deși mulți șoferi se bazează pe asigurare, realitatea este alta. Potrivit brokerului Vasile Turcu, majoritatea daunelor provocate de drumurile degradate nu sunt despăgubite nici de RCA, nici de multe polițe CASCO, astfel că, în cele din urmă, chiar și șoferii asigurați ajung să plătească din propriul buzunar.

Anul trecut, companiile de asigurare din Republica Moldova le-au prescris automobiliștilor prime brute în valoare totală de 2,4 miliarde de lei, în crește cu 0,9 la sută față de 2024. În total șoferilor le-au fost achitate despăgubiri în valoare de peste un miliard de lei sau cu 16% mai mult decât în anul precedent.