ANRE intră în scandalul tarifelor și dezvăluie ce se ascunde în factura la gaz

Prețul reglementat la gazele naturale plătit de consumatorii din Republica Moldova nu reprezintă doar costul de achiziție al gazului, ci o sumă de componente stabilite conform legii și metodologiilor de reglementare, precizează Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în contextul polemicilor din spațiul public privind „suprataxarea” populației.

Potrivit Agenției, costul de achiziție inclus în tarif este o medie ponderată anuală a tuturor achizițiilor realizate pe parcursul anului, nu un preț spot dintr-o anumită zi. „Prețul reflectă variațiile sezoniere ale pieței și costurile logistice aferente aducerii gazelor până în sistemul național”, explică regulatorul, arătând că scopul acestui model este asigurarea stabilității și continuității furnizării pe întreaga perioadă de reglementare.

ANRE precizează că tarifele de transport și distribuție sunt stabilite strict pe baza costurilor necesare și justificate ale operatorilor și nu generează profituri nejustificate, fiind aplicate tuturor furnizorilor în mod nediscriminatoriu. Totodată, componenta de corectare a venitului reglementat, cunoscută ca „devieri tarifare”, „nu reprezintă nici profit, nici pierdere”, ci reflectă diferențele dintre veniturile acceptate în tarif și cele efectiv realizate. Aceste diferențe sunt ulterior recuperate sau restituite prin mecanismele de ajustare aprobate de ANRE.

Regulatorul arată că, în anumite perioade, furnizorul poate cumpăra gaze la un preț mai mare decât media anuală inclusă în tarif, ceea ce generează un deficit temporar, iar în alte perioade poate cumpăra mai ieftin, ceea ce produce un excedent. „Este eronată interpretarea deficitului ca pierdere și a excedentului ca profit sau schemă de furt”, subliniază ANRE, precizând că la final de an aceste diferențe sunt compensate astfel încât consumatorii să plătească un preț corect și transparent.

Conform structurii actuale a prețului reglementat pentru consumatorii casnici, costul de achiziție a gazelor este de 9 381 lei pentru mia de metri cubi, adică aproximativ 9,38 lei pe metru cub sau circa 46 euro/MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din tarif. Transportul gazelor reprezintă 254 lei/1000 m³, adică circa 2% din structură, distribuția – 4 401 lei, adică aproximativ 28%, cheltuielile furnizorului – circa 4%, iar rentabilitatea acestuia mai puțin de 1%. Devierile tarifare acumulate în 2024 și incluse spre recuperare în 2025 reprezintă 750 lei/1000 m³, aproximativ 5% din tarif.

Potrivit ANRE, aproximativ 60% din banii plătiți de consumatori merg direct pentru achiziția gazelor, iar restul de circa 40% acoperă costurile proprii ale furnizorului și serviciile de sistem – transport și distribuție – în baza tarifelor aprobate de Agenție.

În prezent, consumatorii din Republica Moldova achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz.

Precizările vin în contextul în care membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, l-a contrazis pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi, care a susținut că statul ar cumpăra pentru 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #scandal #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.