WhatsApp nu e chiar privat? Meta, acuzată că poate citi mesajele utilizatorilor

Compania Meta Platforms este acuzată că poate vizualiza corespondența utilizatorilor din WhatsApp, în pofida promisiunilor privind criptarea „end-to-end”. Afirmațiile se regăsesc într-un proces intentat în Statele Unite de un grup internațional de reclamanți, care susțin că Meta ar fi indus în eroare utilizatorii cu privire la confidențialitatea și securitatea serviciului, relatează Bloomberg.

Potrivit acțiunii depuse la United States District Court for the Northern District of California, Meta și WhatsApp ar „stoca, analiza și avea acces la aproape întreaga corespondență pretins «privată» a utilizatorilor”. Reclamanții, din Australia, Brazilia, India, Mexic și Africa de Sud, susțin că Meta păstrează conținutul mesajelor, iar angajații ar putea avea acces la acestea. În plângere sunt menționați „avertizori de integritate”, fără a fi precizată identitatea lor.

Compania a promovat criptarea „end-to-end” ca element central al WhatsApp, susținând că mesajele pot fi citite doar de expeditor și destinatar, nu și de companie. Reclamanții afirmă însă că aceste declarații ar fi false și că Meta și conducerea sa ar fi comis înșelăciune față de miliarde de utilizatori la nivel global.

Meta respinge acuzațiile. Un reprezentant al companiei a catalogat procesul drept „nefondat” și a anunțat că Meta va solicita sancțiuni împotriva avocaților reclamanților. „Orice afirmație potrivit căreia mesajele WhatsApp nu sunt criptate este categoric falsă și absurdă”, a declarat Andy Stone. „WhatsApp folosește criptare end-to-end pe baza protocolului Signal de zece ani. Acest proces este o invenție frivolă.”

Cazul adaugă presiune juridică asupra Meta, într-un context de scrutin sporit privind protecția datelor și promisiunile de confidențialitate ale marilor platforme tehnologice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meta #whatsup #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.