Guvernul spală pe mâini primăriile. Statul nu ia nimic, impozitele pe case pot exploda de trei ori

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că statul nu va încasa niciun leu la bugetul de stat în urma procesului de evaluare și reevaluare a bunurilor imobile ale populației. Potrivit oficialului, actualizarea valorilor cadastrale nu generează venituri pentru bugetul central, ci servește exclusiv drept bază de referință pentru impozitele stabilite de autoritățile locale.

„Dacă prin stat vă referiți la bugetul de stat, răspunsul este zero. Bugetul de stat nu urmează să încaseze nimic din aceste modificări”, a subliniat Gavriliță. El a explicat că impozitul pe bunurile imobile este o prerogativă integrală a autorităților publice locale, iar fiecare primărie, prin deciziile consiliilor locale sau municipale, stabilește cotele, eventualele facilități și scutiri, precum și categoriile de contribuabili vizați.

Ministrul a precizat că rolul Guvernului a fost de a asigura transparență și o evaluare mai apropiată de valoarea reală a proprietăților, fără ca acest lucru să implice automat majorarea impozitelor. „Este de datoria primăriilor să-și revadă impozitele și să le ajusteze astfel încât să corespundă realităților și posibilităților cetățenilor”, a adăugat el.

În acest context, Gavriliță a reiterat că decizia finală privind nivelul impozitului aparține exclusiv autorităților locale, iar Guvernul nu intervine în stabilirea cotelor.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#impozit #imobil #gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.