Firmă de stat din armament, cu trecut penal, își umflă capitalul. CARTUȘ, din nou pe radar

28 Ian. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Ian. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania de stat de armament „CARTUȘ” și-a majorat capitalul social cu 370,6 mii de lei prin majorarea valorii nominale a unei acțiuni de la 5 lei la 8 lei, concomitent cu restructurarea emisiunii anterioare de valori mobiliare, din contul capitalului propriu, anunță Comisia Națională a Pieței Financiare.

În urma majorării și restructurării, capitalul social al societății constituie 988,4 mii de lei și este divizat în 123.562 de acțiuni ordinare nominative, cu valoarea nominală de 8 lei fiecare.

SA „CARTUȘ” este o întreprindere controlată de stat. Compania a fost implicată anterior într-un dosar penal de rezonanță. În anul 2022, societatea a apărut în spațiul public în contextul unui scandal de trafic de arme, dosar în care a fost vizat fostul director al întreprinderii, Vasile Gondiu. Potrivit materialelor cauzei, valoarea mărfurilor de contrabandă depășea 2,4 milioane de ruble rusești și peste 400.000 de euro, care, la momentul comiterii faptelor, erau evaluate la peste 9 milioane de lei.

Conform anchetei, bunurile erau achiziționate din state ale Uniunii Europene, primul lot fiind exportat ilegal în Federația Rusă. În cazul celui de-al doilea lot, destinat Belarusului, la solicitarea PCCOCS, a fost aplicat sechestru, cu perspectiva confiscării în folosul statului.

Datele financiare recente arată însă o evoluție pozitivă a activității economice a societății. În anul 2024, SA „CARTUȘ” a raportat un profit de 1,3 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 17,7 milioane de lei, față de un profit de 670 de mii de lei în anul precedent, la un nivel similar al vânzărilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.