Banca Națională a Moldovei prognozează o diminuare a ratei anuale a inflației în trimestrul I 2026, după care aceasta se va menține relativ stabilă până la finele anului. La începutul lui 2027 este anticipată o scădere ușoară, urmată de stabilizare la același nivel în ultimele trei trimestre din 2027.
Potrivit băncii centrale, din trimestrul I 2026 inflația va reveni în intervalul-țintă și se va menține în proximitatea acestuia pe întreaga perioadă de prognoză. Inflația medie anuală este estimată la 5,0% în 2026 și 4,5% în 2027. Comparativ cu prognoza anterioară, estimarea pentru 2026 a fost revizuită în sus cu 0,7 puncte procentuale, iar pentru 2027 în jos cu 0,1 puncte procentuale.
BNM precizează că, față de Raportul asupra inflației din noiembrie 2025, prognoza a fost revizuită ascendent până la finele anului curent și descendent pentru trimestrele II–III din 2027. Majorarea până în trimestrul IV 2026 este explicată de inflația efectivă mai mare decât anticipat în trimestrul IV 2025, prognoza pe termen scurt mai ridicată pentru trimestrul I 2026, prețurile internaționale mai mari la petrol până în trimestrul III 2026 și costuri mai ridicate ale gazelor naturale importate în trimestrele II–III 2026.
Revizuirea descendentă a ritmului anual al inflației pentru 2027 este determinată de proiecții mai joase ale prețurilor internaționale la produsele alimentare, cerere agregată mai negativă, traiectorie inferioară a prețurilor petrolului din trimestrul I 2027 și prețuri de import mai mici la gaze din trimestrul III 2027.
Riscuri și incertitudini. BNM avertizează că prognoza este afectată de incertitudini privind momentul și magnitudinea ajustărilor tarifelor reglementate, vulnerabilitatea prețurilor la fructe și legume autohtone la condițiile meteo, incertitudini privind producția agricolă din anul viitor și scăderea numărului de consumatori aflați pe teritoriul Republicii Moldova.
Totodată, riscuri externe semnificative persistă, inclusiv evoluția tratativelor de pace privind războiul din Ucraina, posibila diminuare a cheltuielilor publice în zona euro și UE, fragmentarea comerțului internațional, creșterea surplusului de petrol, majorarea prețurilor la aur și alte metale prețioase, precum și tensiunile geopolitice.
