Fereastra de profit se îngustează: floarea-soarelui intră în zona de risc

14 Feb. 2026, 12:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2026, 12:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața florii-soarelui traversează în februarie 2026 o perioadă de maximă tensiune, marcată de deficit global de stocuri, dar și de prime semne de răcire a cererii regionale, ceea ce sugerează că actualele prețuri atractive pentru fermierii din Republica Moldova s-ar putea plafona în următoarele săptămâni, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, producția globală de semințe de floarea-soarelui este în scădere cu aproximativ 1%, iar stocurile de ulei au coborât la un minim istoric. Acest dezechilibru a menținut cotația uleiului de floarea-soarelui în jurul valorii de 1.540 de dolari pe tonă, chiar și în contextul ieftinirii petrolului Brent, marcând o decuplare rară a pieței uleiurilor vegetale de sectorul energetic.

Pe plan regional însă, principalul motor al scumpirilor din ultima lună a fost decizia Turciei de a permite importul a un milion de tone de semințe fără taxe vamale. Măsura a generat o explozie temporară de cerere, care a împins prețul mediu în Republica Moldova la aproximativ 10,95 lei/kg, cu vârfuri de peste 11,30 lei/kg în zona portului Giurgiulești.

Analiza arată că acest impuls începe deja să se epuizeze. Procesatorii turci au acoperit o parte importantă din necesarul de materie primă, iar începutul lunii februarie indică o temperare a ofertelor de cumpărare. Istoric, după satisfacerea cererii marilor cumpărători regionali, piața intră de regulă într-o fază de corecție.

În aceste condiții, există riscul ca referința de la Constanța, care a depășit recent 630 USD/tonă, să alunece spre zona de 570 USD/tonă în lipsa unor noi factori de susținere. Pe termen mai lung, în scenariul unor condiții climatice normale pentru noua recoltă, prețurile ar putea reveni în intervalul de 430–450 USD/tonă, ceea ce crește presiunea asupra fermierilor care aleg să păstreze stocuri mari în așteptarea unor noi creșteri.

Un alt factor de risc vine din piața globală. Argentina se pregătește să livreze volume importante, iar India — cel mai mare cumpărător mondial — devine tot mai reticentă la achiziții la prețuri de vârf, orientându-se către alternative mai ieftine precum uleiul de palmier sau cel de soia. În acest context, corelațiile internaționale și costurile de finanțare transformă stocarea semințelor într-o strategie tot mai riscantă.

Iurie Rija recomandă fermierilor moldoveni o abordare prudentă și o strategie de vânzare etapizată. Valorificarea treptată a producției până la jumătatea lunii martie ar permite protejarea marjelor de profit în fața unei posibile corecții descendente. Deși eventuale reveniri după Paște nu sunt excluse, expertul subliniază că disciplina comercială din prezent este esențială pentru menținerea lichidității fermelor.

Opinia este împărtășită și de experți regionali, inclusiv Cezar Gheorghe, care consideră că piața oferă în prezent ferestre favorabile de ieșire înainte ca balanța cerere–ofertă să se reechilibreze la niveluri mai joase. Într-un context de marje de procesare comprimate și riscuri logistice persistente în bazinul Mării Negre, transformarea stocurilor de floarea-soarelui în numerar rămâne, potrivit analizei, cea mai sigură strategie pentru această primăvară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.