Fereastra de profit se îngustează: floarea-soarelui intră în zona de risc

Piața florii-soarelui traversează în februarie 2026 o perioadă de maximă tensiune, marcată de deficit global de stocuri, dar și de prime semne de răcire a cererii regionale, ceea ce sugerează că actualele prețuri atractive pentru fermierii din Republica Moldova s-ar putea plafona în următoarele săptămâni, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, producția globală de semințe de floarea-soarelui este în scădere cu aproximativ 1%, iar stocurile de ulei au coborât la un minim istoric. Acest dezechilibru a menținut cotația uleiului de floarea-soarelui în jurul valorii de 1.540 de dolari pe tonă, chiar și în contextul ieftinirii petrolului Brent, marcând o decuplare rară a pieței uleiurilor vegetale de sectorul energetic.

Pe plan regional însă, principalul motor al scumpirilor din ultima lună a fost decizia Turciei de a permite importul a un milion de tone de semințe fără taxe vamale. Măsura a generat o explozie temporară de cerere, care a împins prețul mediu în Republica Moldova la aproximativ 10,95 lei/kg, cu vârfuri de peste 11,30 lei/kg în zona portului Giurgiulești.

Analiza arată că acest impuls începe deja să se epuizeze. Procesatorii turci au acoperit o parte importantă din necesarul de materie primă, iar începutul lunii februarie indică o temperare a ofertelor de cumpărare. Istoric, după satisfacerea cererii marilor cumpărători regionali, piața intră de regulă într-o fază de corecție.

În aceste condiții, există riscul ca referința de la Constanța, care a depășit recent 630 USD/tonă, să alunece spre zona de 570 USD/tonă în lipsa unor noi factori de susținere. Pe termen mai lung, în scenariul unor condiții climatice normale pentru noua recoltă, prețurile ar putea reveni în intervalul de 430–450 USD/tonă, ceea ce crește presiunea asupra fermierilor care aleg să păstreze stocuri mari în așteptarea unor noi creșteri.

Un alt factor de risc vine din piața globală. Argentina se pregătește să livreze volume importante, iar India — cel mai mare cumpărător mondial — devine tot mai reticentă la achiziții la prețuri de vârf, orientându-se către alternative mai ieftine precum uleiul de palmier sau cel de soia. În acest context, corelațiile internaționale și costurile de finanțare transformă stocarea semințelor într-o strategie tot mai riscantă.

Iurie Rija recomandă fermierilor moldoveni o abordare prudentă și o strategie de vânzare etapizată. Valorificarea treptată a producției până la jumătatea lunii martie ar permite protejarea marjelor de profit în fața unei posibile corecții descendente. Deși eventuale reveniri după Paște nu sunt excluse, expertul subliniază că disciplina comercială din prezent este esențială pentru menținerea lichidității fermelor.

Opinia este împărtășită și de experți regionali, inclusiv Cezar Gheorghe, care consideră că piața oferă în prezent ferestre favorabile de ieșire înainte ca balanța cerere–ofertă să se reechilibreze la niveluri mai joase. Într-un context de marje de procesare comprimate și riscuri logistice persistente în bazinul Mării Negre, transformarea stocurilor de floarea-soarelui în numerar rămâne, potrivit analizei, cea mai sigură strategie pentru această primăvară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #piata #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.