Nota de plată! 25 de milioane de euro pentru a număra conductele de gaz

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în Parlament, în cadrul dezbaterilor pe marginea unei moțiuni simple, că o parte semnificativă a rețelelor de gaze din Republica Moldova, construite din fonduri publice și contribuții private, este utilizată gratuit de MoldovaGaz, fără ca investițiile inițiale să fie compensate.

Potrivit ministrului, în perioada 2005–2009 a fost desfășurată o amplă campanie națională de gazificare, finanțată din bugetul de stat, bugetele autorităților locale, contribuțiile agenților economici și ale cetățenilor. În urma acestor investiții au fost construiți sute de kilometri de gazoducte de joasă presiune în mediul rural.

Ulterior, aceste rețele au fost transmise gratuit în gestiunea MoldovaGaz. „Există și un raport al Curții de Conturi care constată această problemă. MoldovaGaz utilizează gratuit gazoducte la a căror construcție nu a contribuit financiar, iar la acest moment nici nu există o cifră exactă privind lungimea totală a acestor rețele”, a declarat Junghietu.

Ministrul a amintit că Parlamentul a obligat anterior Guvernul să efectueze inventarierea tuturor gazoductelor construite din bani publici și contribuții private și să identifice soluții pentru compensarea investițiilor, astfel încât persoanele care au contribuit financiar să poată fi despăgubite.

Potrivit lui Junghietu, anul trecut au fost realizate pregătirile necesare, iar în 2026 urmează să fie lansat procesul efectiv de inventariere. Structura actuală estimativă a proprietății rețelelor de distribuție indică faptul că aproximativ o treime aparține MoldovaGaz, o treime autorităților publice locale și circa o treime cetățenilor-consumatori.

Ministerul Energiei intenționează să lanseze în acest an un proiect pilot, urmat de un program național amplu, pentru stabilirea clară a dreptului de proprietate asupra rețelelor. Oficialul a subliniat că, deși cetățenii au investit în construcția infrastructurii, este necesar ca o companie să asigure mentenanța și administrarea acesteia.

Pentru punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor au emis un ordin comun privind demararea procesului de inventariere. Potrivit estimărilor experților, evaluarea rețelelor de gaze ar putea costa circa 25 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conducte #gaz #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 24 iulie, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării cu petrol.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat miercuri, 9 septembrie, până la 100,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, Brent se tranzacționa la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,49 dolari, ajungând la 94,52 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, iar atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune au alimentat temerile privind siguranța transporturilor de petrol. De la începutul lunii august, prețul Brent a crescut cu aproximativ 25%, pe măsură ce perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.

Un punct de vulnerabilitate rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol. Ulterior, fluxurile au fost puternic afectate, iar volumul transportat prin strâmtoare a scăzut de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor Rystad Energy.

Economistul Hamad Hussain, specializat în climă și materii prime la Capital Economics, avertizează că investitorii iau tot mai mult în calcul scenariul unui conflict prelungit și riscul ca atacurile recente să perturbe și mai mult fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu. În același timp, Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului, în condițiile creșterii riscurilor geopolitice.

Presiunea asupra prețurilor este parțial limitată de producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana, care ar putea compensa o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 4% din producția globală.

Un petrol mai scump poate avea efecte asupra întregii economii. Creșterea costurilor pentru transport și industrie se poate reflecta în prețurile la benzină și motorină, iar ulterior și în prețurile altor produse și servicii. O perioadă îndelungată cu petrol scump poate pune astfel presiune suplimentară asupra inflației și poate complica deciziile băncilor centrale.

Depășirea pragului de 100 de dolari are și o puternică semnificație pentru piețe, însă Brent se află încă sub maximul atins în acest an. Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, prețul a ajuns la 126,41 dolari pe baril.

#100 dolari #prețul petrolului