Rusia a consumat aproape tot deficitul bugetar planificat pentru 2026 în doar două luni

Deficitul bugetului federal al Rusiei a ajuns la 3,449 trilioane de ruble (circa 1,5% din PIB) în primele două luni ale anului 2026, potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul Finanțelor al Federației Ruse, scrie THE INSIDER.

Suma este cu 1,032 trilioane de ruble mai mare decât deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, în doar ianuarie–februarie, autoritățile au consumat deja aproximativ 91% din deficitul bugetar planificat pentru întregul an, estimat la 3,786 trilioane de ruble.

Veniturile au scăzut puternic din cauza petrolului
Veniturile bugetului federal au scăzut în primele două luni ale anului cu 10,8% în ritm anual, până la 4,767 trilioane de ruble. Cea mai mare scădere a fost înregistrată la veniturile din petrol și gaze, care s-au redus aproape la jumătate, până la 826 miliarde de ruble.

Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin scăderea prețurilor internaționale la petrol. Pentru calculul taxelor, prețul mediu al petrolului Urals a fost de 41 de dolari pe baril în ianuarie și 44,6 dolari în februarie, mult sub nivelul de 59 de dolari pe baril prevăzut în buget.

Pentru a acoperi deficitul generat de veniturile mai mici din petrol și gaze, autoritățile au utilizat resurse din Fondul Național de Bunăstare al Rusiei.

În schimb, veniturile non-petroliere au crescut cu 4,1%, ajungând la 3,942 trilioane de ruble.

Cheltuielile bugetare au totalizat 8,216 trilioane de ruble în perioada ianuarie–februarie, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Autoritățile susțin că nivelul ridicat al cheltuielilor este explicat prin „finanțare anticipată”, care presupune semnarea rapidă a contractelor și plata unor avansuri pentru anumite proiecte, și afirmă că acest lucru nu ar trebui să afecteze parametrii bugetari planificați pentru întregul an.

Potrivit agenției Reuters, care citează surse apropiate de Ministerul Finanțelor, guvernul rus analizează deja reducerea unor cheltuieli bugetare cu aproximativ 10%, în special a celor considerate „neesențiale”.

Reducerile nu ar urma să afecteze cheltuielile militare și programele sociale, precum salariile angajaților din sectorul public și plățile sociale. În schimb, ar putea fi amânate sau reduse unele proiecte de infrastructură, inclusiv construcția și reparația drumurilor.

De asemenea, Reuters relatează că Vladimir Putin a convocat în februarie o ședință nocturnă la Kremlin cu membrii guvernului pentru a discuta situația bugetară. După această întâlnire, ministrul finanțelor Anton Siluanov a anunțat intenția de a reduce așa-numitul „preț de referință” al petrolului, stabilit în prezent la 59 de dolari pe baril, peste care veniturile suplimentare din hidrocarburi sunt direcționate către fondul de rezervă.

În urmă cu un an, partea lichidă a Fondului Național de Bunăstare a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii șase ani. Analiștii avertizau că, dacă prețul petrolului rusesc se menține în intervalul 45–47 dolari pe baril, fondul ar putea fi epuizat în aproximativ un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #buget #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.