Acord „pe uscat” cu FMI! Gavriliță recunoaște lipsa spațiului fiscal pentru împrumuturi

18 Mart. 2026, 12:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2026, 12:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova poartă discuții avansate cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru încheierea unui nou acord fără componentă de finanțare, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Potrivit oficialului, negocierile sunt în desfășurare, iar în perioada următoare vor avea loc discuții privind parametrii bugetari și fiscali.

„Avem discuții săptămânale. Încă este prematur să spunem ce va conține acordul. Mâine urmează o discuție pe partea bugetară și fiscală. În aprilie vom avea întrevederi mai detaliate la Washington, iar în luna mai așteptăm misiunea FMI în Republica Moldova pentru a pune toate punctele pe i și a avea un început de înțelegere”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că autoritățile nu își propun să contracteze împrumuturi suplimentare în cadrul acestui acord, în condițiile în care deficitul bugetar este deja stabilit (circa 22 de miliarde de lei n.a). În schimb, accentul va fi pus pe reducerea costurilor de finanțare, creșterea veniturilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

„Întrebarea este cum reducem costul de finanțare, cum sporim veniturile și reducem cheltuielile. Nu ne propunem să mergem mai departe cu împrumuturile”, a explicat oficialul.

Gavriliță a menționat că acordurile fără finanțare sunt o practică frecventă în statele din Balcani și pot servi drept etapă intermediară către un eventual program cu finanțare, dacă va fi necesar. În cazul Republicii Moldova, autoritățile consideră că există suficiente surse pentru finanțarea investițiilor.

„Acest tip de acord ne va ajuta în discuțiile cu BERD, Banca Mondială și alți finanțatori. Practic, oferă mai multă credibilitate și reduce costurile de finanțare”, a punctat ministrul.

Anterior, fostul premier și actual deputat Ion Chicu a declarat că lipsa componentei financiare în viitorul acord cu FMI nu reflectă o situație favorabilă a finanțelor publice, ci mai degrabă limitele existente privind gradul de îndatorare al statului. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar avea un spațiu fiscal restrâns pentru a contracta noi împrumuturi externe.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Mart. 2026, 17:15
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
26 Mart. 2026, 17:15 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se află pe locul 96 din 112 țări în clasamentul global al brevetelor, cu doar 255 de brevete active. Clasamentul a fost realizat de platforma Visual Capitalist, pe baza datelor din 2024 furnizate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Poziția plasează țara aproape de coada clasamentului global al inovației.

În timp ce Moldova înregistrează câteva sute de brevete, diferența față de alte state este uriașă. De exemplu, Belarus are peste 1 300 de brevete, Georgia peste 800, iar România ajunge la aproximativ 27 000.

La nivel global, clasamentul este dominat categoric de China, cu peste 5,6 milioane de brevete active, urmată de Statele Unite cu 3,5 milioane și Japonia cu puțin peste 2 milioane. Împreună, aceste trei țări dețin mai multe brevete decât restul lumii la un loc, confirmând concentrarea puternică a inovației în câteva economii majore.

La polul opus, ultimele locuri sunt ocupate de state cu activitate aproape inexistentă în domeniu. Myanmar are doar 4 brevete active, iar Bhutan – 6, fiind singurele țări din clasament cu mai puțin de 10 brevete.

Experții subliniază că datele privind brevetele indică adesea locul de înregistrare a proprietății intelectuale, nu neapărat locul unde inovația este realizată. Companiile multinaționale transferă frecvent brevetele peste granițe pentru a beneficia de avantaje fiscale, structuri de redevențe sau protecții legale. Drept urmare, țările cu regimuri favorabile de proprietate intelectuală pot apărea ca lideri la brevete pe cap de locuitor, chiar dacă inovația de bază provine din alte regiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!