Acord „pe uscat” cu FMI! Gavriliță recunoaște lipsa spațiului fiscal pentru împrumuturi

Republica Moldova poartă discuții avansate cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru încheierea unui nou acord fără componentă de finanțare, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Potrivit oficialului, negocierile sunt în desfășurare, iar în perioada următoare vor avea loc discuții privind parametrii bugetari și fiscali.

„Avem discuții săptămânale. Încă este prematur să spunem ce va conține acordul. Mâine urmează o discuție pe partea bugetară și fiscală. În aprilie vom avea întrevederi mai detaliate la Washington, iar în luna mai așteptăm misiunea FMI în Republica Moldova pentru a pune toate punctele pe i și a avea un început de înțelegere”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că autoritățile nu își propun să contracteze împrumuturi suplimentare în cadrul acestui acord, în condițiile în care deficitul bugetar este deja stabilit (circa 22 de miliarde de lei n.a). În schimb, accentul va fi pus pe reducerea costurilor de finanțare, creșterea veniturilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

„Întrebarea este cum reducem costul de finanțare, cum sporim veniturile și reducem cheltuielile. Nu ne propunem să mergem mai departe cu împrumuturile”, a explicat oficialul.

Gavriliță a menționat că acordurile fără finanțare sunt o practică frecventă în statele din Balcani și pot servi drept etapă intermediară către un eventual program cu finanțare, dacă va fi necesar. În cazul Republicii Moldova, autoritățile consideră că există suficiente surse pentru finanțarea investițiilor.

„Acest tip de acord ne va ajuta în discuțiile cu BERD, Banca Mondială și alți finanțatori. Practic, oferă mai multă credibilitate și reduce costurile de finanțare”, a punctat ministrul.

Anterior, fostul premier și actual deputat Ion Chicu a declarat că lipsa componentei financiare în viitorul acord cu FMI nu reflectă o situație favorabilă a finanțelor publice, ci mai degrabă limitele existente privind gradul de îndatorare al statului. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar avea un spațiu fiscal restrâns pentru a contracta noi împrumuturi externe.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #acord #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.