Acord „pe uscat” cu FMI! Gavriliță recunoaște lipsa spațiului fiscal pentru împrumuturi

Republica Moldova poartă discuții avansate cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru încheierea unui nou acord fără componentă de finanțare, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Potrivit oficialului, negocierile sunt în desfășurare, iar în perioada următoare vor avea loc discuții privind parametrii bugetari și fiscali.

„Avem discuții săptămânale. Încă este prematur să spunem ce va conține acordul. Mâine urmează o discuție pe partea bugetară și fiscală. În aprilie vom avea întrevederi mai detaliate la Washington, iar în luna mai așteptăm misiunea FMI în Republica Moldova pentru a pune toate punctele pe i și a avea un început de înțelegere”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că autoritățile nu își propun să contracteze împrumuturi suplimentare în cadrul acestui acord, în condițiile în care deficitul bugetar este deja stabilit (circa 22 de miliarde de lei n.a). În schimb, accentul va fi pus pe reducerea costurilor de finanțare, creșterea veniturilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

„Întrebarea este cum reducem costul de finanțare, cum sporim veniturile și reducem cheltuielile. Nu ne propunem să mergem mai departe cu împrumuturile”, a explicat oficialul.

Gavriliță a menționat că acordurile fără finanțare sunt o practică frecventă în statele din Balcani și pot servi drept etapă intermediară către un eventual program cu finanțare, dacă va fi necesar. În cazul Republicii Moldova, autoritățile consideră că există suficiente surse pentru finanțarea investițiilor.

„Acest tip de acord ne va ajuta în discuțiile cu BERD, Banca Mondială și alți finanțatori. Practic, oferă mai multă credibilitate și reduce costurile de finanțare”, a punctat ministrul.

Anterior, fostul premier și actual deputat Ion Chicu a declarat că lipsa componentei financiare în viitorul acord cu FMI nu reflectă o situație favorabilă a finanțelor publice, ci mai degrabă limitele existente privind gradul de îndatorare al statului. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar avea un spațiu fiscal restrâns pentru a contracta noi împrumuturi externe.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #acord #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.

#Irak #petrol #reducere