Serbia primește răgaz de la SUA: licența NIS, prelungită până pe 17 aprilie

Serbia a obținut un nou răgaz din partea Statelor Unite, după ce Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei americane a decis să prelungească până la 17 aprilie 2026 licența de operare a companiei petroliere NIS, aflată sub sancțiuni din cauza legăturilor cu Rusia.

Decizia Washingtonului vine într-un moment delicat pentru piața energetică, marcat de scumpirea accelerată a petrolului la nivel global și de tensiunile din Orientul Mijlociu. Autoritățile sârbe spun că această prelungire este esențială pentru menținerea stabilității pe piața internă.

Ministra Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a încercat să liniștească populația, subliniind că nu există riscuri de criză a carburanților.

„Rafinăria din Pančevo continuă să funcționeze, iar aprovizionarea va rămâne stabilă. Cetățenii nu trebuie să se îngrijoreze și nu este nevoie să-și facă stocuri. Avem suficiente produse petroliere și nu au existat penurii pe piață, în ciuda faptului că activitatea NIS a fost îngreunată mai bine de un an, iar aproape 100 de zile nu a ajuns deloc țiței în Serbia. Situația este acum și mai complicată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, motiv pentru care luăm măsuri suplimentare pentru a menține aprovizionarea stabilă”, a declarat ministra.

Licența anterioară expira pe 20 martie, iar fără această decizie a SUA, activitatea companiei ar fi fost pusă în pericol. NIS a solicitat prelungirea pentru a putea continua operațiunile în timp ce sunt purtate negocieri privind schimbarea acționariatului.

În prezent, compania este controlată în principal de Gazprom Neft, dar se conturează o tranzacție majoră: grupul maghiar MOL ar urma să preia peste 56% din acțiuni, cu posibilitatea implicării ulterioare a companiei ADNOC din Abu Dhabi. Statul sârb ar putea, la rândul său, să-și majoreze participația.

În paralel, Belgradul încearcă să reducă impactul crizei energetice prin măsuri interne: accizele la carburanți au fost reduse cu 20%, iar 40 000 de tone de motorină au fost eliberate din rezervele de stat.

Pe termen mediu și lung, Serbia își accelerează planurile de diversificare a surselor de energie. Sunt planificate interconectări de gaze cu România și Macedonia de Nord, care ar putea asigura peste 4 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar țara și-a rezervat deja capacități în terminalul LNG din Grecia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#rafinăria pancevo #licență de operare prelungită #nis #sanctiuni #serbia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.