Crypto este „viitorul finanțelor”: de ce generația Z abandonează investițiile tradiționale - dar cu prudență

Următoarea generație de investitori preferă investițiile online – în loc de investiții tradiționale. Mulți investitori din generația Z și tineri milenari, de la adolescenți până la cei de la vârsta de 20 de ani, sunt optimisti în ceea ce privește criptomoneda și tehnologia care o înconjoară.

Aceasta include monede digitale și blockchain-uri, cum ar fi bitcoin și ethereum; monede meme, cum ar fi dogecoin; NFT-uri sau jetoane nefungibile; și DeFi, sau finanțe descentralizate.

Unii și-au cheltuit cea mai mare parte a economiilor pe acest tip de investiții: Aproape jumătate din milionarii milenari dețin cel puțin 25% din averea lor în criptomonede, potrivit unui nou sondaj CNBC Millionaire Survey. Mai mult de o treime din milionarii milenari au cel puțin jumătate din averea lor în cripto și aproximativ jumătate posedă NFT-uri.

Unul dintre motivele pentru care tinerii s-au orientat către investiții alternative precum cripto este simplu: mulți pur și simplu nu au încredere în instituțiile tradiționale de investiții, așa cum spune Allison Reichel, 23 de ani, pentru CNBC Make It. Aceștia preferă să se bazeze pe propriile lor cercetări, mai degrabă decât să folosească informații de la instituțiile tradiționale, cum ar fi consilierii financiari de la firme vechi.

Această neîncredere nu este singurul lucru care îi determină pe tineri să investească în criptomonede și stocuri de meme. În primul rând, mulți au o perspectivă cu adevărat pozitivă asupra tehnologiei blockchain. Și, în al doilea rând, în același timp în care se simt deconectați de investițiile tradiționale, mulți găsesc spațiul crypto distractiv. Vor să investească în ceea ce se conectează, fie că este vorba de acțiuni, monede sau active digitale.

Deși unii comercianți tineri pariază pe altcoins și încearcă să obțină un profit rapid prin cumpărare și vânzare, mulți intenționează să „aștepte” criptomonedele lor preferate pe termen lung.

Mulți experți financiari consideră criptomoneda ca o investiție speculativă, volatilă și riscantă care poate fi susceptibilă de fraudă. Dar acest lucru nu îi îngrijorează mult pe investirorii din generația G.

Desigur, mulți investitori din generația Z și tineri milenari au apelat inițial la criptomonedă ca o modalitate de a evita instituțiile financiare tradiționale.

Generația tânără își face griji cu privire la averea și pensionarea lor. Nu vor să se bazeze pe aceleași sisteme tradiționale ca și părinții lor.

#viitorul finantelor #generatia Z #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.