Crypto este „viitorul finanțelor”: de ce generația Z abandonează investițiile tradiționale

Următoarea generație de investitori preferă investițiile online – în loc de investiții tradiționale. Mulți investitori din generația Z și tineri milenari, de la adolescenți până la cei de la vârsta de 20 de ani, sunt optimisti în ceea ce privește criptomoneda și tehnologia care o înconjoară.

Aceasta include monede digitale și blockchain-uri, cum ar fi bitcoin și ethereum; monede meme, cum ar fi dogecoin; NFT-uri sau jetoane nefungibile; și DeFi, sau finanțe descentralizate.

Unii și-au cheltuit cea mai mare parte a economiilor pe acest tip de investiții: Aproape jumătate din milionarii milenari dețin cel puțin 25% din averea lor în criptomonede, potrivit unui nou sondaj CNBC Millionaire Survey. Mai mult de o treime din milionarii milenari au cel puțin jumătate din averea lor în cripto și aproximativ jumătate posedă NFT-uri.

Unul dintre motivele pentru care tinerii s-au orientat către investiții alternative precum cripto este simplu: mulți pur și simplu nu au încredere în instituțiile tradiționale de investiții, așa cum spune Allison Reichel, 23 de ani, pentru CNBC Make It. Aceștia preferă să se bazeze pe propriile lor cercetări, mai degrabă decât să folosească informații de la instituțiile tradiționale, cum ar fi consilierii financiari de la firme vechi.

Această neîncredere nu este singurul lucru care îi determină pe tineri să investească în criptomonede și stocuri de meme. În primul rând, mulți au o perspectivă cu adevărat pozitivă asupra tehnologiei blockchain. Și, în al doilea rând, în același timp în care se simt deconectați de investițiile tradiționale, mulți găsesc spațiul crypto distractiv. Vor să investească în ceea ce se conectează, fie că este vorba de acțiuni, monede sau active digitale.

Deși unii comercianți tineri pariază pe altcoins și încearcă să obțină un profit rapid prin cumpărare și vânzare, mulți intenționează să „aștepte” criptomonedele lor preferate pe termen lung.

Mulți experți financiari consideră criptomoneda ca o investiție speculativă, volatilă și riscantă care poate fi susceptibilă de fraudă. Dar acest lucru nu îi îngrijorează mult pe investirorii din generația G.

Desigur, mulți investitori din generația Z și tineri milenari au apelat inițial la criptomonedă ca o modalitate de a evita instituțiile financiare tradiționale.

Generația tânără își face griji cu privire la averea și pensionarea lor. Nu vor să se bazeze pe aceleași sisteme tradiționale ca și părinții lor.

#viitorul finantelor #generatia Z #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.