Crypto este „viitorul finanțelor”: de ce generația Z abandonează investițiile tradiționale - dar cu prudență

Următoarea generație de investitori preferă investițiile online – în loc de investiții tradiționale. Mulți investitori din generația Z și tineri milenari, de la adolescenți până la cei de la vârsta de 20 de ani, sunt optimisti în ceea ce privește criptomoneda și tehnologia care o înconjoară.

Aceasta include monede digitale și blockchain-uri, cum ar fi bitcoin și ethereum; monede meme, cum ar fi dogecoin; NFT-uri sau jetoane nefungibile; și DeFi, sau finanțe descentralizate.

Unii și-au cheltuit cea mai mare parte a economiilor pe acest tip de investiții: Aproape jumătate din milionarii milenari dețin cel puțin 25% din averea lor în criptomonede, potrivit unui nou sondaj CNBC Millionaire Survey. Mai mult de o treime din milionarii milenari au cel puțin jumătate din averea lor în cripto și aproximativ jumătate posedă NFT-uri.

Unul dintre motivele pentru care tinerii s-au orientat către investiții alternative precum cripto este simplu: mulți pur și simplu nu au încredere în instituțiile tradiționale de investiții, așa cum spune Allison Reichel, 23 de ani, pentru CNBC Make It. Aceștia preferă să se bazeze pe propriile lor cercetări, mai degrabă decât să folosească informații de la instituțiile tradiționale, cum ar fi consilierii financiari de la firme vechi.

Această neîncredere nu este singurul lucru care îi determină pe tineri să investească în criptomonede și stocuri de meme. În primul rând, mulți au o perspectivă cu adevărat pozitivă asupra tehnologiei blockchain. Și, în al doilea rând, în același timp în care se simt deconectați de investițiile tradiționale, mulți găsesc spațiul crypto distractiv. Vor să investească în ceea ce se conectează, fie că este vorba de acțiuni, monede sau active digitale.

Deși unii comercianți tineri pariază pe altcoins și încearcă să obțină un profit rapid prin cumpărare și vânzare, mulți intenționează să „aștepte” criptomonedele lor preferate pe termen lung.

Mulți experți financiari consideră criptomoneda ca o investiție speculativă, volatilă și riscantă care poate fi susceptibilă de fraudă. Dar acest lucru nu îi îngrijorează mult pe investirorii din generația G.

Desigur, mulți investitori din generația Z și tineri milenari au apelat inițial la criptomonedă ca o modalitate de a evita instituțiile financiare tradiționale.

Generația tânără își face griji cu privire la averea și pensionarea lor. Nu vor să se bazeze pe aceleași sisteme tradiționale ca și părinții lor.

#viitorul finantelor #generatia Z #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: