Leul se clatină! Euro ar putea exploda la 8 lei în plină criză politică

Instabilitatea politică din România începe să se vadă tot mai clar în economie, iar primele efecte sunt resimțite direct de populație. Moneda națională pierde teren, piețele reacționează negativ, iar economiștii avertizează asupra unor consecințe mai severe dacă situația persistă.

Potrivit datelor Banca Națională a României, leul s-a depreciat în raport cu principalele valute, iar euro urcă constant, apropiindu-se de pragul de 5,10 lei. Evoluția are impact imediat asupra costului vieții: chiriile, ratele la creditele în valută și diverse servicii indexate la euro devin mai scumpe.

Specialiștii atrag atenția că instabilitatea politică afectează încrederea investitorilor și poate declanșa un efect în lanț: creșterea dobânzilor, scăderea investițiilor și, în cel mai grav scenariu, retrogradarea țării într-o categorie de risc ridicat („junk”).

Analistul economic Cristian Păun avertizează că presiunile asupra cursului valutar s-ar putea amplifica semnificativ. „Pe termen ceva mai lung, cursul de schimb va avea o creștere și mai puternică, pentru că există un risc foarte mare să intrăm în junk. Nu vom avea suficientă valută pentru a acoperi cererea, iar acest lucru poate împinge euro mult mai sus”, a declarat acesta.

Potrivit aceluiași expert, în scenarii extreme, moneda europeană ar putea ajunge chiar la 7–8 lei, dacă tensiunile politice continuă și încrederea în economie se deteriorează.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #euro #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.