Ministerul Apărării are zeci de milioane lipsă în patrimoniu și datorii nerecuperate de la foști militari

Ministerul Apărării a încheiat anul 2025 cu un buget de aproape 2 miliarde de lei executat în proporție de 99,6%, însă o serie de nereguli contabile și de gestionare a patrimoniului afectează imaginea reală a situației financiare, arată raportul de audit publicat de Curtea de Conturi.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, în special din cauza modului în care sunt evidențiate bunurile statului. Ministerul nu a inclus integral în contabilitate patrimoniul gestionat prin două întreprinderi de stat. În timp ce acestea dețin terenuri și clădiri evaluate la 71,3 milioane de lei, în evidența ministerului figurează doar 38,6 milioane de lei, ceea ce duce la o subevaluare de cel puțin 32,8 milioane de lei.

În plus, patru imobile cu statut de monument de importanță națională, în valoare de 30,3 milioane de lei, au fost încadrate eronat ca „clădiri”, iar pentru acestea a fost calculată uzură de 10,2 milioane de lei, deși nu ar fi trebuit să fie depreciate.

Raportul scoate în evidență și probleme în gestionarea investițiilor și lucrărilor de reparație. Lucrări de 53,5 milioane de lei, unele finalizate încă din 2023, nu au fost transmise beneficiarilor și au rămas în contabilitatea ministerului. În același timp, investițiile capitale, care reprezintă circa 15% din totalul cheltuielilor (aproximativ 219 milioane de lei), nu sunt descrise în raportarea narativă oficială.

Un capitol aparte îl reprezintă construcția taberei militare din Băcioi. În 2025, pentru acest proiect au fost cheltuite 247,9 milioane de lei, adică aproximativ 12% din bugetul total. Costul estimat al proiectului ajunge la peste 1,3 miliarde de lei, iar gradul de realizare este de 42%. Auditul atrage atenția că lucrările au fost efectuate fără un cadru normativ specific pentru construcțiile militare, fiind utilizate reguli generale.

Deficiențe au fost identificate și în administrarea locuințelor de serviciu. Ministerul gestiona 583 de apartamente, cu o valoare de circa 181,4 milioane de lei, însă au fost depistate locuințe neutilizate sau ocupate de persoane care nu mai aveau dreptul legal să le folosească, în special în garnizoana Florești.

În paralel, recuperarea banilor publici cheltuiți pentru instruirea militarilor rămâne o problemă. La sfârșitul anului 2025, restanțele erau de 1,89 milioane de lei, iar alte 15,7 milioane de lei urmau să fie recuperate silit. Din 4 milioane de lei calculate pentru recuperare în perioada 2023–2025, doar 1,2 milioane au fost restituite, ceea ce înseamnă o rată de aproximativ 32%.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova subliniază necesitatea consolidării evidenței contabile, a controlului intern și a modului de administrare a bunurilor publice, pentru ca situațiile financiare ale Ministerului Apărării să reflecte fidel realitatea.

#nereguli #ministerul apararii #audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).