Ministerul Apărării are zeci de milioane lipsă în patrimoniu și datorii nerecuperate de la foști militari

Ministerul Apărării a încheiat anul 2025 cu un buget de aproape 2 miliarde de lei executat în proporție de 99,6%, însă o serie de nereguli contabile și de gestionare a patrimoniului afectează imaginea reală a situației financiare, arată raportul de audit publicat de Curtea de Conturi.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, în special din cauza modului în care sunt evidențiate bunurile statului. Ministerul nu a inclus integral în contabilitate patrimoniul gestionat prin două întreprinderi de stat. În timp ce acestea dețin terenuri și clădiri evaluate la 71,3 milioane de lei, în evidența ministerului figurează doar 38,6 milioane de lei, ceea ce duce la o subevaluare de cel puțin 32,8 milioane de lei.

În plus, patru imobile cu statut de monument de importanță națională, în valoare de 30,3 milioane de lei, au fost încadrate eronat ca „clădiri”, iar pentru acestea a fost calculată uzură de 10,2 milioane de lei, deși nu ar fi trebuit să fie depreciate.

Raportul scoate în evidență și probleme în gestionarea investițiilor și lucrărilor de reparație. Lucrări de 53,5 milioane de lei, unele finalizate încă din 2023, nu au fost transmise beneficiarilor și au rămas în contabilitatea ministerului. În același timp, investițiile capitale, care reprezintă circa 15% din totalul cheltuielilor (aproximativ 219 milioane de lei), nu sunt descrise în raportarea narativă oficială.

Un capitol aparte îl reprezintă construcția taberei militare din Băcioi. În 2025, pentru acest proiect au fost cheltuite 247,9 milioane de lei, adică aproximativ 12% din bugetul total. Costul estimat al proiectului ajunge la peste 1,3 miliarde de lei, iar gradul de realizare este de 42%. Auditul atrage atenția că lucrările au fost efectuate fără un cadru normativ specific pentru construcțiile militare, fiind utilizate reguli generale.

Deficiențe au fost identificate și în administrarea locuințelor de serviciu. Ministerul gestiona 583 de apartamente, cu o valoare de circa 181,4 milioane de lei, însă au fost depistate locuințe neutilizate sau ocupate de persoane care nu mai aveau dreptul legal să le folosească, în special în garnizoana Florești.

În paralel, recuperarea banilor publici cheltuiți pentru instruirea militarilor rămâne o problemă. La sfârșitul anului 2025, restanțele erau de 1,89 milioane de lei, iar alte 15,7 milioane de lei urmau să fie recuperate silit. Din 4 milioane de lei calculate pentru recuperare în perioada 2023–2025, doar 1,2 milioane au fost restituite, ceea ce înseamnă o rată de aproximativ 32%.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova subliniază necesitatea consolidării evidenței contabile, a controlului intern și a modului de administrare a bunurilor publice, pentru ca situațiile financiare ale Ministerului Apărării să reflecte fidel realitatea.

#nereguli #ministerul apararii #audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina