Tiraspolul bate la ușa Parlamentului de la Chișinău din cauza eliminării facilităților fiscale: „Vor crește prețurile”

29 Apr. 2026, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Apr. 2026, 11:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Tiraspolul a transmis un apel către Parlamentul Moldovei, exprimând îngrijorări față de planurile Chișinăului de a anula treptat facilitățile fiscale pentru regiunea transnistreană. Autoritățile nerecunoscute susțin că aceste măsuri ar putea afecta grav economia locală și relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului.

În documentul adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, reprezentanții regiunii avertizează că inițiativele fiscale „pot distruge legăturile economice la nivel regional și pot duce la o escaladare bruscă a relațiilor dintre Moldova și Transnistria”.

Potrivit Tiraspolului, deciziile sunt promovate în lipsa unui dialog real între părți, ceea ce ar reduce șansele unor soluții echilibrate. „Este necesar un dialog între organele reprezentative pentru a evita inițiative legislative nepregătite, care pot avea consecințe negative”, se arată în apel.

Autoritățile din regiune mai susțin că noile taxe ar putea duce la scumpiri, inflație și probleme economice majore. „Introducerea acestor poveri suplimentare va provoca creșterea prețurilor și deteriorarea situației socio-economice, existând riscul unei crize umanitare”, avertizează deputații locali.

În acest context, Tiraspolul cere Chișinăului să renunțe la măsurile anunțate și să reia dialogul. „Relațiile stabile pot fi construite doar prin cooperare, pragmatism și bună vecinătate”, se mai menționează în document.

La Chișinău, autoritățile spun însă că scopul proiectului este eliminarea diferențelor fiscale dintre cele două maluri ale Nistrului și integrarea economiei regiunii într-un sistem comun. Planul prevede aplicarea, din 1 iulie 2026, a unui TVA de 20% pentru anumite produse, precum alcoolul și tutunul, introducerea treptată a accizelor până în 2029 și extinderea TVA la toate bunurile importate din 2030.

Totodată, proiectul include crearea unui fond de convergență pentru a compensa impactul asupra populației și mediului de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 13:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 13:03 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!