Europa tremură din nou! Prețurile la gaz sar în aer pe fondul crizei din Iran

11 Mai 2026, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Mai 2026, 11:00 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut luni cu până la 3%, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran și al temerilor privind un posibil deficit prelungit de gaze naturale la nivel global.

Creșterea cotațiilor a venit după ce Washingtonul și Teheranul au respins reciproc propunerile de pace formulate în ultimele zile, ceea ce a diminuat speranțele privind o detensionare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu și reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Hormuz.

La începutul ședinței de tranzacționare de luni, prețul gazului pe hub-ul european TTF a urcat cu aproape 3%, după care avansul s-a temperat ușor.

Situația este amplificată de faptul că Europa a intrat în sezonul de injectare a gazelor în depozitele subterane, însă stocurile sunt mult sub nivelurile obișnuite. În prezent, depozitele europene sunt umplute în proporție de aproximativ 35%, comparativ cu media de 47% specifică acestei perioade a anului.

Președintele SUA, Donald Trump, a calificat răspunsul Iranului la propunerea americană de pace drept „TOTAL INACCEPTABIL”, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Între timp, Wall Street Journal a scris că Iranul ar fi propus transferarea unei părți din stocurile sale de uraniu puternic îmbogățit către o țară terță, însă a refuzat să accepte demontarea instalațiilor sale nucleare. Informația a fost ulterior negată de autoritățile iraniene.

Blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz a afectat și livrările de gaze naturale lichefiate din Golf, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la apariția unui deficit în Asia.

Totuși, în weekend au apărut primele semne de reluare parțială a traficului maritim în regiune. Datele de monitorizare a navelor au arătat că un transportator de gaze naturale lichefiate din Qatar a traversat strâmtoarea pentru prima dată de la începutul războiului.

Nava se afla duminică în Golful Oman și avea ca destinație Pakistanul. Potrivit datelor de navigație, petrolierul ar fi utilizat ruta nordică aprobată de Teheran, de-a lungul coastelor iraniene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.