Prăbușire în agricultura Moldovei! Exporturile de porumb sunt de șase ori mai mici decât în perioada de vârf

Economistul Iurie Rija avertizează că porumbul, una dintre culturile tradiționale ale agriculturii din Republica Moldova, traversează o perioadă dificilă și devine o cultură tot mai riscantă în condițiile climatice actuale. Analiza acestuia arată că, deși exporturile și-au revenit parțial în sezonul 2025–2026, acestea rămân mult sub nivelurile record din urmă cu câțiva ani.

Potrivit datelor analizate, în perioada iulie 2025 – aprilie 2026 Republica Moldova a exportat 241.819 tone de porumb, cu 73% mai mult față de sezonul anterior, când a fost atins un minim de 139.614 tone. Totuși, volumul actual este de aproape șase ori mai mic decât cel înregistrat în sezonul 2021–2022, când exporturile depășeau 1,4 milioane de tone.

În termeni financiari, exporturile de porumb au adus venituri de circa 1,04 miliarde de lei în actualul sezon agricol, comparativ cu 668 milioane de lei în sezonul precedent. Totuși, suma rămâne de peste șase ori mai mică decât cele 6,62 miliarde de lei generate în sezonul 2021–2022.

Economistul explică această evoluție prin secetele repetate, degradarea solurilor și scăderea randamentelor agricole, care au redus suprafețele cultivate și producția disponibilă pentru export. Totodată, prețul mediu de export a scăzut la 4,30 lei/kg, sub nivelul de 4,78 lei/kg din sezonul precedent, pe fondul presiunilor de pe piața internațională venite din partea marilor producători precum SUA, Brazilia și Argentina.

Un detaliu remarcat de Iurie Rija este că Libanul a devenit principala destinație a porumbului moldovenesc în actualul sezon, absorbind 23% din exporturile totale, înaintea Greciei și Italiei.

Analiza concluzionează că fără extinderea sistemelor de irigare, introducerea unor soiuri mai rezistente la secetă și adaptarea practicilor agricole la schimbările climatice, declinul producției și exporturilor de porumb riscă să continue în următorii ani.

#liban #porumb #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#copii #saracie #Moldova