Schimbare la vârful CET-Nord: compania are un nou director

03 Iun. 2026, 14:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iun. 2026, 14:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Societatea pe acțiuni „CET-Nord” are un nou director general interimar, după ce actualul șef al întreprinderii, Marian Brînza, și-a anunțat demisia din funcție.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat că Consiliul SA „CET-Nord” a luat act de cererea de demisie depusă de Marian Brînza, fapt care a determinat încetarea contractului său de management începând cu data de 2 iunie 2026.

Începând cu 3 iunie, acționarul unic al societății, Agenția Proprietății Publice, l-a desemnat pe Constantin Șestacov în funcția de director general interimar al companiei.

Potrivit APP, noul director interimar dispune de experiență în gestionarea proceselor interne și coordonarea activităților operaționale ale întreprinderii, având competențele necesare pentru exercitarea funcției.

Marian Brînza a demisionat la 6 aprilie și a precizat că decizia are la bază motive personale. Acesta a respins speculațiile potrivit cărora plecarea sa ar fi fost influențată de conducerea Ministerului Energiei, afirmând că nu a existat nicio presiune în acest sens.

Fostul director a declarat că, deocamdată, nu a decis dacă își va continua activitatea într-o altă companie din sectorul energetic.

Marian Brînza a preluat conducerea CET-Nord în septembrie 2025 și a deținut funcția timp de aproximativ șapte luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.