Planuri mari peste Prut. Tren de călători Cahul–Galați și controale vamale simplificate

06 Iun. 2026, 15:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, Irinel Scrioșteanu, a anunțat rezultatele unei vizite de două zile în Republica Moldova, unde a condus delegația română la reuniunea de coordonare „Quad Meeting” România – Republica Moldova – Comisia Europeană, desfășurată la Chișinău.

Potrivit oficialului român, reuniunea a avut loc împreună cu vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, secretarii de stat Mircea Păscăluță și Nicolai Mîndra, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene.

În cadrul discuțiilor au fost analizate posibilitățile de extindere a controlului coordonat bidirecțional în punctele de trecere a frontierei Galați–Giurgiulești, Leușeni–Albița și Ungheni–Ungheni. În prezent, sistemul este aplicat doar pe un singur sens de circulație la punctele Leușeni–Albița și Giurgiulești–Galați. Autoritățile examinează extinderea acestui mecanism și la punctele Cantemir–Fălciu, Sculeni–Sculeni și Lipcani–Rădăuți-Prut.

De asemenea, participanții au discutat despre finanțarea europeană pentru modernizarea punctelor de frontieră Leușeni–Albița și Galați–Giurgiulești, precum și despre măsurile necesare pentru operaționalizarea controlului coordonat în cadrul proiectului „Podul de Flori” de la Ungheni.

În timpul vizitei, delegația română a efectuat o deplasare la Portul Internațional Liber Giurgiulești, prima după preluarea portului de către partea română. Discuțiile s-au concentrat pe transformarea acestuia într-un hub logistic multimodal conectat la rețelele europene de transport.

Oficialii au inspectat și sectorul reabilitat al liniei feroviare Cahul–Giurgiulești, în zona Văleni, unde au fost deja efectuate primele transporturi de marfă. Potrivit lui Scrioșteanu, reluarea circulației pe această linie deschide perspectiva introducerii, într-un viitor apropiat, a unei curse feroviare de călători între Cahul și Galați.

Totodată, la punctul de trecere Galați–Giurgiulești au fost analizate soluții pentru creșterea capacității de procesare a traficului, digitalizarea procedurilor vamale și îmbunătățirea interoperabilității serviciilor de control.

La revenirea în România, secretarul de stat a avut o întâlnire cu conducerea Regionalei CFR Galați pentru a discuta posibilitatea lansării trenului de călători Cahul–Galați, precum și o reuniune cu reprezentanții administrațiilor portuare și ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos privind accelerarea proiectelor de infrastructură navală, inclusiv proiectul Fast Danube.

„România asigură sprijinul Republicii Moldova în parcursul ei spre aderarea la Uniunea Europeană, rămânând principalul partener al acesteia în dezvoltarea infrastructurii de transport și în procesul de integrare europeană”, a declarat Irinel Scrioșteanu.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.