UE pregătește reducerea facturilor la energie: electricitatea ar putea fi taxată mai puțin decât gazul

Uniunea Europeană pregătește un nou plan pentru reducerea facturilor la energie, care prevede taxe mai mici pentru electricitate comparativ cu gazele naturale, dar și schimbări importante în modul de calcul al costurilor din facturile consumatorilor. Măsurile apar într-un proiect de regulament al Comisiei Europene, consultat de ansa.it, care urmează să fie prezentat oficial la mijlocul lunii iulie și face parte din planul „Accelerate EU”, lansat în aprilie.

Potrivit documentului, statele membre își vor putea stabili în continuare propriile cote de impozitare, însă vor fi obligate să mențină energia electrică mai avantajoasă fiscal decât gazele naturale. Bruxelles-ul consideră că această măsură ar putea accelera tranziția către consumul de energie electrică și ar reduce dependența de combustibili fosili.

Comisia Europeană vrea totodată să încurajeze consumul de energie în afara orelor de vârf, atunci când electricitatea este mai ieftină și presiunea asupra rețelelor este mai mică. În acest sens, executivul european propune ca până în 2030 cel puțin 50% dintre consumatori să fie dotați cu contoare inteligente, iar până în 2033 procentul să ajungă la 65%.

Noile reguli ar putea schimba și modul în care sunt calculate tarifele de rețea, care reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la energie. Bruxelles-ul propune introducerea unor tarife diferențiate în funcție de orele de consum, dar și criterii noi pentru evaluarea eficienței operatorilor de rețea.

În același timp, Comisia Europeană ia în calcul utilizarea fondurilor de coeziune pentru finanțarea investițiilor în infrastructura energetică și modernizarea rețelelor electrice.

La nivel european, implementarea contoarelor inteligente este deja avansată în mai multe state. În regiunea EU27+3, care include și Marea Britanie, Norvegia și Elveția, au fost instalate peste 195 de milioane de contoare inteligente, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de aproximativ 65–70%.

Printre liderii europeni la acest capitol se numără Suedia, Danemarca, Italia, Finlanda, Estonia, Letonia, Luxemburg, Spania și Portugalia, unde rata de instalare a contoarelor inteligente depășește 99% în gospodării. Aproape de acest nivel se află și Slovenia și Franța.

La polul opus se află Germania, unde implementarea contoarelor inteligente rămâne foarte redusă, cu un procent estimat la doar aproximativ 2%, deși autoritățile germane au început recent noi proiecte de modernizare.

#facturi la curent #Energie electrică #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.