UE pregătește reducerea facturilor la energie: electricitatea ar putea fi taxată mai puțin decât gazul

Uniunea Europeană pregătește un nou plan pentru reducerea facturilor la energie, care prevede taxe mai mici pentru electricitate comparativ cu gazele naturale, dar și schimbări importante în modul de calcul al costurilor din facturile consumatorilor. Măsurile apar într-un proiect de regulament al Comisiei Europene, consultat de ansa.it, care urmează să fie prezentat oficial la mijlocul lunii iulie și face parte din planul „Accelerate EU”, lansat în aprilie.

Potrivit documentului, statele membre își vor putea stabili în continuare propriile cote de impozitare, însă vor fi obligate să mențină energia electrică mai avantajoasă fiscal decât gazele naturale. Bruxelles-ul consideră că această măsură ar putea accelera tranziția către consumul de energie electrică și ar reduce dependența de combustibili fosili.

Comisia Europeană vrea totodată să încurajeze consumul de energie în afara orelor de vârf, atunci când electricitatea este mai ieftină și presiunea asupra rețelelor este mai mică. În acest sens, executivul european propune ca până în 2030 cel puțin 50% dintre consumatori să fie dotați cu contoare inteligente, iar până în 2033 procentul să ajungă la 65%.

Noile reguli ar putea schimba și modul în care sunt calculate tarifele de rețea, care reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la energie. Bruxelles-ul propune introducerea unor tarife diferențiate în funcție de orele de consum, dar și criterii noi pentru evaluarea eficienței operatorilor de rețea.

În același timp, Comisia Europeană ia în calcul utilizarea fondurilor de coeziune pentru finanțarea investițiilor în infrastructura energetică și modernizarea rețelelor electrice.

La nivel european, implementarea contoarelor inteligente este deja avansată în mai multe state. În regiunea EU27+3, care include și Marea Britanie, Norvegia și Elveția, au fost instalate peste 195 de milioane de contoare inteligente, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de aproximativ 65–70%.

Printre liderii europeni la acest capitol se numără Suedia, Danemarca, Italia, Finlanda, Estonia, Letonia, Luxemburg, Spania și Portugalia, unde rata de instalare a contoarelor inteligente depășește 99% în gospodării. Aproape de acest nivel se află și Slovenia și Franța.

La polul opus se află Germania, unde implementarea contoarelor inteligente rămâne foarte redusă, cu un procent estimat la doar aproximativ 2%, deși autoritățile germane au început recent noi proiecte de modernizare.

#facturi la curent #Energie electrică #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.