Ion Chicu: Plafonarea deficitului bugetar poate bloca investițiile în infrastructură

Republica Moldova se confruntă cu mai multe semnale economice îngrijorătoare, care ar trebui analizate cu seriozitate de autorități, inclusiv scăderea investițiilor, diminuarea încasărilor la buget și limitările impuse de acordurile cu partenerii externi privind deficitul bugetar. una dintre problemele care ar putea afecta dezvoltarea infrastructurii este plafonarea deficitului bugetar, prevăzută în acordurile încheiate cu Fondul Monetar Internațional, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

„Noi suntem limitați la deficitul bugetar. De acest indicator depinde posibilitatea noastră de a atrage bani și de a împrumuta resurse pentru investiții în infrastructură. Putem avea potențiali creditori, dar această limitare să nu ne permită să luăm acești bani”, a afirmat deputatul.

Potrivit lui Chicu, datele Biroului Național de Statistică arată că investițiile în economie au scăzut în primul trimestru al anului 2026 cu 2,34% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Deputatul a mai atras atenția asupra situației de pe piața muncii, menționând că rata șomajului ar fi depășit pragul de 10%, precum și asupra evoluției veniturilor bugetare.

„Dacă intrați pe pagina Ministerului Finanțelor, puteți vedea că în 2026 acumulăm la bugetul de stat cu aproape 200 de milioane de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Chicu.

Acesta a subliniat că situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât bugetul pentru anul 2026 a fost construit pe estimări de venituri mai mari decât cele din anul precedent.

Potrivit fostului premier, încasările ar fi fost și mai reduse dacă statul nu ar fi beneficiat de venituri suplimentare generate de majorarea prețurilor la carburanți.

„Benzina și motorina s-au scumpit semnificativ, iar TVA-ul încasat la importul acestor produse a adus venituri suplimentare. După calculele noastre, este vorba de aproape un miliard de lei în plus. Cu toate acestea, per total suntem în minus față de anul trecut”, a afirmat deputatul.

Ion Chicu consideră că aceste evoluții reflectă probleme structurale ale economiei și susține că autoritățile ar trebui să poarte discuții aprofundate pentru a identifica motivele pentru care creșterea planificată a cheltuielilor și investițiilor nu se regăsește în indicatorii economici și în veniturile bugetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.