Bombă cu efect întârziat? FMI cere verificarea dependenței băncilor de stat

16 Iun. 2026, 10:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 10:03 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional recomandă Băncii Naționale a Moldovei (BNM) să intensifice monitorizarea riscurilor generate de relația dintre stat și sectorul bancar, avertizând asupra necesității unei evaluări mai detaliate a expunerii instituțiilor financiare la datoria publică.

În raportul privind cadrul macroprudențial și politicile de stabilitate financiară, experții FMI recomandă autorităților să urmărească mai atent așa-numitul „sovereign-bank nexus” – interdependența dintre stat și bănci – și să includă aceste riscuri în testele de stres aplicate sistemului bancar.

Potrivit documentului, BNM ar trebui să extindă scenariile de stres pentru a evalua impactul unor eventuale șocuri legate de activele deținute de bănci în titluri de stat și alte instrumente financiare asociate sectorului public. FMI consideră că o astfel de abordare ar permite identificarea mai rapidă a vulnerabilităților și consolidarea rezilienței sistemului financiar.

Experții Fondului subliniază că monitorizarea legăturii dintre sectorul bancar și finanțele publice a devenit o practică tot mai importantă la nivel internațional, în contextul creșterii datoriilor publice și al riscurilor generate de eventuale tensiuni fiscale.

Recomandarea face parte dintr-un set mai amplu de măsuri propuse pentru consolidarea cadrului de supraveghere financiară din Republica Moldova. FMI mai sugerează îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare a riscurilor, extinderea analizelor privind concentrarea depozitelor și perfecționarea testelor de stres utilizate de BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 14:44 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova granturi suplimentare în valoare totală de 13,5 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii medicale și educaționale, în cadrul unor proiecte menite să apropie țara de standardele europene.

Astfel, UE va oferi un grant adițional de 10 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor publice de importanță națională și creșterea eficienței energetice a acestora.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a declarat că investițiile vor avea un impact direct asupra cetățenilor.

„Sprijinul UE generează beneficii tangibile pentru oamenii din întreaga Republică Moldova. Instituțiile medicale mai eficiente energetic oferă condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical, reduc costurile pentru energie și contribuie la îmbunătățirea serviciilor medicale. Dincolo de sprijinul financiar oferit, această investiție reflectă angajamentul nostru de a sprijini dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova și parcursul său către un viitor mai verde și mai rezilient”, a afirmat ambasadoarea.

În paralel, Uniunea Europeană va contribui cu încă 3,5 milioane de euro la un amplu program de modernizare a infrastructurii educaționale din Republica Moldova, cu o valoare totală de 51,5 milioane de euro.

Proiectul este finanțat printr-un grant european de 3,5 milioane de euro, un împrumut de 40 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Investiții și o contribuție de 8 milioane de euro din partea Republicii Moldova, susținută prin Planul de Creștere pentru Moldova.

Potrivit autorităților, investițiile vor fi utilizate pentru alinierea infrastructurii educaționale la standardele Uniunii Europene și pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu în instituțiile de învățământ din țară.

„Educația este una dintre cele mai importante investiții pe care o țară le poate face în viitorul său. Prin sprijinirea modernizării școlilor din întreaga Republică Moldova, investim în tineri, în comunități mai puternice și în viitorul european al Moldovei. Planul de Creștere pentru Moldova este conceput pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor, iar acest proiect este un exemplu clar al modului în care acest angajament este pus în practică”, a declarat Iwona Piórko.