Bugetarii, loviți la buzunar: Cei care au două funcții deodată vor primi mai puțini bani, iar premiile vor fi plafonate

18 Iun. 2026, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Iun. 2026, 10:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Funcționarii, profesorii, medicii și alți angajați din sectorul bugetar ar putea fi remunerați după reguli noi începând cu 1 septembrie 2026. Un proiect de lege propune majorări salariale de până la 30% pentru funcțiile unde instituțiile publice găsesc cu greu specialiști, plafonarea premiilor la 10 000 de lei pe an și reducerea la jumătate a suplimentelor acordate pentru cumularea funcțiilor vacante.

Una dintre principalele noutăți ale reformei este introducerea categoriei de „funcții greu de ocupat”. Este vorba despre posturile pentru care există puțini candidați, care rămân vacante după cel puțin două concursuri succesive sau pentru care nivelul actual de salarizare este necompetitiv în raport cu sectorul privat. Pentru aceste funcții se propune o majorare a salariului de bază cu până la 30%.

În același timp, proiectul reduce de la 100% la 50% suplimentul acordat angajaților care preiau atribuțiile unei funcții vacante, temporar vacante sau temporar absente. Mai mult, suplimentul va putea fi acordat doar dacă instituția a inițiat procedura de ocupare a postului respectiv. Autorii explică astfel orientarea reformei spre ocuparea posturilor vacante prin recrutare, și nu prin redistribuirea permanentă a sarcinilor către alți angajați.

Documentul modifică și regulile privind evaluarea performanței. Sporul de performanță va putea fi acordat doar salariaților care obțin calificativele „foarte bine” sau „excelent”. Angajații evaluați cu „excelent” vor beneficia de un spor de 12-15% din salariul de bază, iar cei cu „foarte bine” de 6%. Totodată, calificativul „excelent” va putea fi acordat pentru maximum 15% dintre angajații unei instituții, iar calificativul „foarte bine” pentru cel mult 30%.

Proiectul stabilește și limite noi pentru sporurile cu caracter specific, acordate în funcție de domeniul de activitate. Astfel, acestea nu vor putea depăși 10% din fondul anual al salariilor de bază pentru personalul din învățământ, cercetare, cultură, tineret, sport, asistență socială și pentru angajații Secretariatului Parlamentului.

Pentru angajații din domeniul apărării, securității statului, ordinii publice, ai Centrului Național Anticorupție implicați în prevenirea și combaterea corupției, ai Consiliului Concurenței, Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării și Centrului Național de Management al Crizelor, plafonul sporurilor specifice va fi de 20%.

Cele mai mari sporuri, de până la 30%, vor putea fi acordate personalului implicat în activități speciale de combatere a terorismului, angajaților CNA care investighează corupția sistemică și la nivel înalt sau se ocupă de recuperarea bunurilor infracționale, personalului medical din instituțiile medicale și de asistență socială, precum și angajaților Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Autorității Aeronautice Civile și Agenției pentru Securitate Cibernetică.

Personalul medical din instituțiile medicale, din sistemul de asistență socială și din Centrul de Medicină Legală va putea beneficia de sporuri cu caracter specific de până la 30%.

Totodată, fondul destinat sporului de performanță nu va putea depăși 4% din suma anuală a salariilor de bază ale instituției, iar totalul sporurilor de performanță și al celor specifice va fi limitat la 30% din fondul anual al salariilor de bază.

Schimbări sunt prevăzute și pentru premiile acordate din bani publici. Valoarea cumulată a premiilor unice primite de un angajat într-un an nu va putea depăși 10 000 de lei, iar instituțiile vor putea utiliza pentru acestea cel mult 2% din fondul anual de salarizare. În plus, premiul anual va fi plafonat la 20% din salariul de bază al persoanei premiate.

Pentru angajații implicați în proiecte finanțate integral din surse externe nerambursabile este prevăzut un spor de până la 50% din salariul de bază, indiferent de numărul proiectelor în care participă. Sunt prevăzute și sporuri fixe pentru titlurile științifice. Cercetătorii și profesorii universitari care dețin titlul de doctor habilitat sau profesor universitar vor beneficia de un spor lunar de 2 500 de lei, iar cei care dețin titlul de doctor sau conferențiar universitar vor primi 1 500 de lei lunar.

În ceea ce privește condițiile de muncă, angajații care lucrează în intervalul 22:00–06:00 vor beneficia de un spor de 50% din salariul de bază pe unitate de timp, iar munca suplimentară și cea prestată în zilele de sărbătoare sau de repaus va fi remunerată în cuantum dublu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!