De la Ștefan cel Mare la pizza! Cum a fost detronată brânza de oi în Republica Moldova

18 Iun. 2026, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Iun. 2026, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Consumul de cașcaval în Republica Moldova a crescut de peste 20 de ori în ultimii 25 de ani, devenind unul dintre cele mai clare semne ale schimbării obiceiurilor alimentare și ale creșterii nivelului de trai, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit unei analize prezentate de acesta, în anul 2000 un moldovean consuma, în medie, doar 400 de grame de cașcaval pe an. În 2026, consumul a ajuns la 8,3 kilograme per persoană, ceea ce reprezintă una dintre cele mai spectaculoase transformări din alimentația populației.

În contrast, consumul de brânză de oi, considerată timp de secole produsul tradițional al moldovenilor, a urmat o tendință descendentă. Dacă în anul 2000 acesta era de aproximativ 1,9 kilograme pe persoană, în prezent a coborât la circa 1,2 kilograme.

„De la Ștefan cel Mare până în 2015 a dominat brânza de oi. După 2015, în dieta moldovenilor domnește deja cașcavalul”, afirmă economistul.

Datele arată că anul 2015 a fost ultimul în care consumul de brânză de oi l-a depășit pe cel de cașcaval. De atunci, diferența dintre cele două produse s-a accentuat constant. Astăzi, moldovenii consumă de aproape șapte ori mai mult cașcaval decât brânză de oi, situația fiind complet inversă față de cea de acum un sfert de secol, când brânza de oi era consumată de aproape cinci ori mai mult.

În aceeași perioadă, consumul total de brânzeturi tari a crescut de la 2,2 kilograme la aproximativ 9,5 kilograme pe persoană, majoritatea acestei creșteri fiind generată de cererea tot mai mare pentru cașcaval.

Potrivit lui Ioniță, fenomenul reflectă atât creșterea bunăstării populației, cât și schimbarea preferințelor de consum. Cașcavalul este un produs mai scump și mai prezent în alimentația urbană modernă, fiind utilizat frecvent în preparate precum pizza, pastele sau sandwich-urile. În schimb, brânza de oi rămâne asociată gusturilor tradiționale și generațiilor care au crescut în mediul rural.

18 Iun. 2026, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Iun. 2026, 10:57 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar trebui să acorde o atenție mai mare integrării refugiaților ucraineni pe piața muncii și transformării acestora într-un factor de creștere economică, consideră economistul Adrian Lupușor.

Potrivit acestuia, în prezent în Republica Moldova se află peste 100.000 de refugiați din Ucraina, iar până acum accentul principal a fost pus pe acordarea ajutorului umanitar.

„Statul a tratat acești refugiați din punct de vedere al ajutorului umanitar. Foarte bine, dar trebuie să ne gândim și la modul cum transformăm o parte din acești refugiați în factori de creștere economică”, a declarat Lupușor.

Economistul a subliniat că o mare parte dintre refugiații aflați în țară sunt persoane apte de muncă, iar estimările arată că între 20.000 și 30.000 dintre aceștia ar putea fi încadrați în câmpul muncii.

În opinia sa, integrarea profesională a refugiaților ar putea contribui la atenuarea deficitului de forță de muncă cu care se confruntă economia moldovenească și ar genera efecte pozitive asupra creșterii economice.

Lupușor a menționat însă că procesul este unul complex și necesită o analiză aprofundată a obstacolelor care împiedică angajarea refugiaților, inclusiv bariere administrative, lingvistice sau de calificare profesională.

„Trebuie să analizăm care sunt provocările și constrângerile. Evident, este un proces mai complicat, dar statul trebuie să se focuseze mai mult pe activarea acestor grupuri de refugiați”, a afirmat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!