7 din 10 lei încasați de Vamă provin din TVA la import: aproape 14 miliarde de lei au ajuns la buget

Din fiecare 10 lei colectați de Serviciul Vamal în primul semestru al anului curent, aproape șapte au provenit din TVA la import. În total, instituția a încasat la bugetul de stat peste 20,38 miliarde de lei în perioada ianuarie–iunie 2026, în creștere cu 1,36 miliarde de lei (7,2%) față de aceeași perioadă din 2025.

Potrivit Serviciului Vamal, TVA la import a generat venituri de 13,98 miliarde de lei, reprezentând 68,6% din totalul încasărilor administrate de instituție. Comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, încasările din TVA au crescut cu peste 1,06 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 8,2%.

Accizele la import au adus la buget 5,02 miliarde de lei, reprezentând 24,6% din totalul veniturilor colectate. Față de perioada similară din 2025, acestea au crescut cu 262,4 milioane de lei, sau 5,5%.

Cele mai mari încasări din accize au provenit din produsele petroliere importate, care au generat 2,23 miliarde de lei, în creștere cu 7,3% față de anul trecut. Produsele din tutun au contribuit cu 1,62 miliarde de lei, înregistrând un avans de 10,4%. În schimb, accizele aplicate mijloacelor de transport importate au scăzut cu 5,4%, până la 895,8 milioane de lei, iar cele pentru gazele lichefiate s-au diminuat cu 5,2%, ajungând la 106,5 milioane de lei.

Creșteri au fost consemnate și la alte categorii de produse. Accizele pentru rachiu, lichioruri, divinuri și alte băuturi au urcat cu 15,5%, până la 84,7 milioane de lei, cele pentru bere au crescut cu 5,3%, până la 62,5 milioane de lei, iar accizele pentru alte mărfuri și vinurile importate au înregistrat majorări de 6,7%, până la 21,3 milioane de lei, respectiv de 10,3%, până la 1,9 milioane de lei.

Taxa vamală a adus la buget 1,323 miliarde de lei, reprezentând 6,5% din totalul veniturilor administrate de Serviciul Vamal, cu 2,1% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.

Totodată, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a însumat 30,4 milioane de lei, în creștere cu 32,5% față de aceeași perioadă din 2025. Deși această taxă a fost eliminată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal, ea continuă să fie percepută de la rezidenții Zonelor Economice Libere și ai Portului Internațional Liber Giurgiulești care au optat să activeze în baza reglementărilor aplicabile până la 31 decembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#încasări la buget #tva la import #accize #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE