7 din 10 lei încasați de Vamă provin din TVA la import: aproape 14 miliarde de lei au ajuns la buget

Din fiecare 10 lei colectați de Serviciul Vamal în primul semestru al anului curent, aproape șapte au provenit din TVA la import. În total, instituția a încasat la bugetul de stat peste 20,38 miliarde de lei în perioada ianuarie–iunie 2026, în creștere cu 1,36 miliarde de lei (7,2%) față de aceeași perioadă din 2025.

Potrivit Serviciului Vamal, TVA la import a generat venituri de 13,98 miliarde de lei, reprezentând 68,6% din totalul încasărilor administrate de instituție. Comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, încasările din TVA au crescut cu peste 1,06 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 8,2%.

Accizele la import au adus la buget 5,02 miliarde de lei, reprezentând 24,6% din totalul veniturilor colectate. Față de perioada similară din 2025, acestea au crescut cu 262,4 milioane de lei, sau 5,5%.

Cele mai mari încasări din accize au provenit din produsele petroliere importate, care au generat 2,23 miliarde de lei, în creștere cu 7,3% față de anul trecut. Produsele din tutun au contribuit cu 1,62 miliarde de lei, înregistrând un avans de 10,4%. În schimb, accizele aplicate mijloacelor de transport importate au scăzut cu 5,4%, până la 895,8 milioane de lei, iar cele pentru gazele lichefiate s-au diminuat cu 5,2%, ajungând la 106,5 milioane de lei.

Creșteri au fost consemnate și la alte categorii de produse. Accizele pentru rachiu, lichioruri, divinuri și alte băuturi au urcat cu 15,5%, până la 84,7 milioane de lei, cele pentru bere au crescut cu 5,3%, până la 62,5 milioane de lei, iar accizele pentru alte mărfuri și vinurile importate au înregistrat majorări de 6,7%, până la 21,3 milioane de lei, respectiv de 10,3%, până la 1,9 milioane de lei.

Taxa vamală a adus la buget 1,323 miliarde de lei, reprezentând 6,5% din totalul veniturilor administrate de Serviciul Vamal, cu 2,1% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.

Totodată, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a însumat 30,4 milioane de lei, în creștere cu 32,5% față de aceeași perioadă din 2025. Deși această taxă a fost eliminată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal, ea continuă să fie percepută de la rezidenții Zonelor Economice Libere și ai Portului Internațional Liber Giurgiulești care au optat să activeze în baza reglementărilor aplicabile până la 31 decembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#încasări la buget #tva la import #accize #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește un nou mecanism național de coordonare a prognozei macroeconomice oficiale, prin care toate instituțiile statului vor utiliza același scenariu economic atunci când vor elabora bugetul, politicile publice și documentele strategice. Proiectul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, urmărește să elimine diferențele dintre estimările făcute de autorități și să creeze un sistem unic de prognoză la nivel guvernamental.

Potrivit notei informative, în prezent Republica Moldova utilizează un sistem de prognoză conceput în principal pentru elaborarea bugetului, însă acesta este fragmentat și nu integrează în mod sistematic domenii importante precum piața muncii, sectorul extern sau sectorul financiar. Totodată, coordonarea dintre instituții se face în mare parte pe baza unor înțelegeri informale, fără un mecanism clar de reconciliere și aprobare a prognozelor.

Noul mecanism stabilește că prognozele macroeconomice vor fi elaborate în cadrul a trei runde oficiale pe an – până la 30 martie, 31 iulie și 31 octombrie. Dacă vor apărea crize economice, modificări importante de politici sau revizuiri statistice semnificative, autoritățile vor putea organiza și runde extraordinare de prognoză. Scenariul oficial va avea, de regulă, un orizont de patru ani – anul în curs și următorii trei ani – și va include indicatori privind economia reală, sectorul fiscal, piața muncii, sectorul extern, sectorul financiar și demografia.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va fi autoritatea responsabilă de coordonarea prognozei macroeconomice oficiale, iar Ministerul Finanțelor va utiliza scenariul aprobat la elaborarea bugetului. Prognoza va fi analizată de un Grup Tehnic de Coordonare și aprobată ulterior de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică.

Documentul mai arată că implementarea noului mecanism va necesita suplimentarea Direcției analiză și prognozare macroeconomică cu două funcții noi, pentru elaborarea prognozelor privind piața muncii, sectorul extern și sectorul financiar. Costurile estimate se ridică la 52,2 mii de lei pe lună, respectiv 807,6 mii de lei anual.

Autoritățile susțin că noul sistem va face prognozele economice mai coerente și mai credibile, va reduce incertitudinile pentru mediul de afaceri și va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, mecanismul urmând să fie implementat până la sfârșitul anului 2026.