20 milioane lei împărțite de CNC pentru filme: coproducțiile au luat aproape jumătate din bani, debutanții

Centrul Național al Cinematografiei (CNC) a repartizat cele 20 de milioane de lei destinate finanțării proiectelor cinematografice din 2026, iar aproape jumătate din buget – 10,01 milioane de lei – va ajunge la 10 proiecte de coproducție, categorie care reunește proiecte realizate în parteneriat cu alți producători, inclusiv din alte state. În același timp, niciunul dintre cele două proiecte înscrise la categoria „Debut lungmetraj”, ”Noaptea Țapului” și ”Nachalnik karaula dictatorul”, nu a obținut finanțare, potrivit rezultatelor finale ale concursului.

În total, Consiliul CNC a aprobat finanțarea pentru 21 de proiecte: trei lungmetraje (două de ficțiune și unul documentar), șase scurtmetraje, două lungmetraje aflate în etapa de postproducție și zece proiecte de coproducție.

Din cele peste 10 milioane de lei alocate proiectelor de coproducție, cele mai mari finanțări au fost acordate filmelor „Magnum Opus” și „Muriți, vă rog!”, fiecare urmând să primească câte 1,35 milioane de lei. Alte proiecte finanțate sunt „Vacanța lui Vasile” – 1,21 milioane de lei, „Viața lui Simon Jashi” – 1,08 milioane de lei, „Karakoyun” – 1,03 milioane de lei, „În afara pătratului” – 1 milion de lei, „Nava Mamă” – aproape 999 de mii de lei, „La Poarta Craiului” – aproape 997 de mii de lei, „Cartea Foametei” – peste 804 mii de lei, iar „Se vinde satul” – 200 de mii de lei.

Cea mai mare finanțare individuală din concurs a fost acordată lungmetrajului de ficțiune „Robic”, în regia lui Ion Borș, care va beneficia de 3,6 milioane de lei. Proiectul „Înțepătura iubirii” va primi peste 1,9 milioane de lei, iar documentarele „SUB-BALCANI”, ”Romaszka” și ”IMPORT/EXPORT” – câte 1,2 milioane de lei.

În concursul din acest an au fost depuse 67 de dosare, dintre care 62 au fost admise în prima etapă de evaluare, iar 51 au ajuns în etapa finală. Cu toate acestea, fondurile disponibile au permis finanțarea a doar 21 de proiecte.

Potrivit CNC, decizia de finanțare a fost luată de Consiliul instituției în funcție de punctajul obținut de fiecare proiect, de plafoanele stabilite pentru fiecare categorie, de respectarea angajamentelor producătorilor față de instituție și de alocațiile bugetare disponibile. Instituția subliniază că bugetul de 20 de milioane de lei nu a fost suficient pentru a acoperi toate proiectele eligibile și anunță că a solicitat Ministerului Culturii suplimentarea fondurilor destinate cinematografiei.

„Finanțarea proiectelor a fost aprobată în limita mijloacelor financiare disponibile”, precizează CNC, argumentând că numărul mare de proiecte înscrise, diversitatea și calitatea acestora demonstrează necesitatea unei susțineri constante a producției cinematografice naționale.

#Centrul Național al Cinematografiei #producție de filme #concurs de filme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei susține că majorarea tarifelor la gazele naturale este determinată de evoluțiile de pe piețele internaționale, influențate în special de conflictul din jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul gazelor naturale lichefiate (LNG).

Într-un comunicat, instituția arată că, deși mulți oameni au încetat să urmărească zilnic tensiunile din Orientul Mijlociu, piețele energetice reacționează imediat la fiecare escaladare a conflictului.

Potrivit Ministerului, prognozele de la sfârșitul anului trecut indicau o scădere accentuată a prețurilor la gaze începând din aprilie. Însă situația s-a schimbat radical după izbucnirea conflictului din zona Strâmtorii Ormuz, care a intensificat competiția dintre Europa și Asia pentru achiziția de LNG.

Datele prezentate de Goldman Sachs și Kpler arată că exporturile de gaze naturale lichefiate din Golful Persic și-au revenit mult mai lent decât exporturile de petrol, în timp ce importurile de LNG ale Chinei au revenit pe creștere, sporind concurența pentru volumele disponibile. În același timp, stocurile de gaze din Europa de Nord-Vest rămân sub nivelurile din anii precedenți, ceea ce menține presiunea asupra pieței.

Ministerul precizează că aceste riscuri au fost analizate și în cadrul ședinței Centrului Național de Management al Crizelor, unde au fost evaluate implicațiile evoluțiilor geopolitice asupra securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice.

Autoritățile amintesc că Republica Moldova cumpără gaze la prețurile pieței internaționale și că nici în perioada în care depindea de un singur furnizor nu era protejată de fluctuațiile bursiere. Dimpotrivă, criza energetică din anii 2021–2022 a demonstrat cât de vulnerabilă era țara atunci când energia era utilizată ca instrument de presiune.

În acest context, Ministerul Energiei reiterează necesitatea modificării metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate, astfel încât ANRE să fie obligată să le ajusteze trimestrial, nu doar o dată pe an. Potrivit instituției, un asemenea mecanism ar permite atât majorarea, cât și reducerea mai rapidă a tarifelor, în funcție de evoluția pieței.

Ministerul avertizează că amânarea ajustărilor tarifare nu elimină costurile reale, ci generează devieri tarifare care afectează stabilitatea financiară a companiilor din sector și capacitatea Energocom de a asigura aprovizionarea continuă cu gaze naturale.

Ieri, 15 iulie, Energocom a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea tarifelor la gaz cu 6,52 de lei, la 20,93 lei metru cub.