Lux fără taxe! Ce importă Transnistria înainte de noile reguli fiscale

Operatorii economici din regiunea transnistreană au importat în 2025 mărfuri de lux și produse accizabile în valoare de zeci de milioane de lei, inclusiv bere, băuturi alcoolice, parfumuri, icre, bijuterii și articole din blană. Datele au fost furnizate de Serviciul Vamal la solicitarea canalului de Telegram MOST și sunt prezentate în contextul proiectului Ministerului Finanțelor privind aplicarea treptată a TVA și accizelor pentru mărfurile introduse în regiune.

Potrivit proiectului, autoritățile urmăresc aplicarea unitară a legislației fiscale și vamale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În prima etapă, vor fi vizate produsele cu impact social redus asupra consumatorilor.

În 2025, în regiunea transnistreană au fost importate băuturi alcoolice în valoare de 63,4 milioane de lei, iar în primele șase luni din 2026 – de încă 38,7 milioane de lei.

Cea mai mare pondere a revenit berii, fiind importate 2,74 milioane de litri, în valoare de 32,4 milioane de lei în 2025. În primul semestru din 2026 au fost introduși încă 1,45 milioane de litri, în valoare de 19 milioane de lei.

Au mai fost importate: 173.569 litri de vin, inclusiv vinuri fortificate și șampanie, în valoare de 13,5 milioane de lei, 51.598 litri de băuturi spirtoase vodcă, whisky, rom, gin, brandy și lichioruri de 12,1 milioane de lei și 263.752 litri de alcool etilic cu concentrație de peste 80%, în valoare de 4,7 milioane de lei.

Datele Serviciului Vamal arată că în 2025 în regiunea transnistreană au fost importate 26,7 tone de icre și înlocuitori de icre, în valoare de 6,2 milioane de lei. În primele șase luni ale anului 2026 au fost introduse încă 6,4 tone de înlocuitori de icre, în valoare de un milion de lei.

Importurile de parfumuri și apă de toaletă au ajuns la 9,6 milioane de lei în 2025 și la 3,56 milioane de lei în prima jumătate a anului curent.

Totodată, au fost aduse articole din blană naturală și artificială în valoare de 2,65 milioane de lei în 2025 și de 453 de mii de lei în primele șase luni din 2026.

Printre bunurile importate se regăsesc și produse de lux. În 2025 au fost introduse: bijuterii și articole de giuvaiergerie în valoare de 24,8 milioane de lei, metale prețioase (argint) de 1,55 milioane de lei, pietre artificiale de 250 de mii de lei și imitații de bijuterii de 608 mii de lei.

În prima jumătate a anului 2026 au fost importate bijuterii de 14,3 milioane de lei, argint în valoare de 1,46 milioane de lei, perle naturale de 256 de mii de lei, precum și alte pietre prețioase și semiprețioase.

Ministerul Finanțelor propune ca aceste categorii de produse să fie incluse, într-o primă etapă, în sistemul de aplicare a TVA și accizelor pentru importurile în regiunea transnistreană, în cadrul procesului de uniformizare a regimului fiscal și vamal pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bijoterii #transnistria #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.