Lux fără taxe! Ce importă Transnistria înainte de noile reguli fiscale

Operatorii economici din regiunea transnistreană au importat în 2025 mărfuri de lux și produse accizabile în valoare de zeci de milioane de lei, inclusiv bere, băuturi alcoolice, parfumuri, icre, bijuterii și articole din blană. Datele au fost furnizate de Serviciul Vamal la solicitarea canalului de Telegram MOST și sunt prezentate în contextul proiectului Ministerului Finanțelor privind aplicarea treptată a TVA și accizelor pentru mărfurile introduse în regiune.

Potrivit proiectului, autoritățile urmăresc aplicarea unitară a legislației fiscale și vamale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În prima etapă, vor fi vizate produsele cu impact social redus asupra consumatorilor.

În 2025, în regiunea transnistreană au fost importate băuturi alcoolice în valoare de 63,4 milioane de lei, iar în primele șase luni din 2026 – de încă 38,7 milioane de lei.

Cea mai mare pondere a revenit berii, fiind importate 2,74 milioane de litri, în valoare de 32,4 milioane de lei în 2025. În primul semestru din 2026 au fost introduși încă 1,45 milioane de litri, în valoare de 19 milioane de lei.

Au mai fost importate: 173.569 litri de vin, inclusiv vinuri fortificate și șampanie, în valoare de 13,5 milioane de lei, 51.598 litri de băuturi spirtoase vodcă, whisky, rom, gin, brandy și lichioruri de 12,1 milioane de lei și 263.752 litri de alcool etilic cu concentrație de peste 80%, în valoare de 4,7 milioane de lei.

Datele Serviciului Vamal arată că în 2025 în regiunea transnistreană au fost importate 26,7 tone de icre și înlocuitori de icre, în valoare de 6,2 milioane de lei. În primele șase luni ale anului 2026 au fost introduse încă 6,4 tone de înlocuitori de icre, în valoare de un milion de lei.

Importurile de parfumuri și apă de toaletă au ajuns la 9,6 milioane de lei în 2025 și la 3,56 milioane de lei în prima jumătate a anului curent.

Totodată, au fost aduse articole din blană naturală și artificială în valoare de 2,65 milioane de lei în 2025 și de 453 de mii de lei în primele șase luni din 2026.

Printre bunurile importate se regăsesc și produse de lux. În 2025 au fost introduse: bijuterii și articole de giuvaiergerie în valoare de 24,8 milioane de lei, metale prețioase (argint) de 1,55 milioane de lei, pietre artificiale de 250 de mii de lei și imitații de bijuterii de 608 mii de lei.

În prima jumătate a anului 2026 au fost importate bijuterii de 14,3 milioane de lei, argint în valoare de 1,46 milioane de lei, perle naturale de 256 de mii de lei, precum și alte pietre prețioase și semiprețioase.

Ministerul Finanțelor propune ca aceste categorii de produse să fie incluse, într-o primă etapă, în sistemul de aplicare a TVA și accizelor pentru importurile în regiunea transnistreană, în cadrul procesului de uniformizare a regimului fiscal și vamal pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bijoterii #transnistria #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina