Opt din zece plăți în euro trec acum prin SEPA. Economii de 11,6 milioane de euro în doar nouă luni

Opt din zece plăți în euro din Republica Moldova trec acum prin SEPA, la doar nouă luni de la lansarea sistemului. În această perioadă, cetățenii și companiile au economisit aproximativ 11,6 milioane de euro doar din comisioanele pentru transferuri, arată datele prezentate de Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

În perioada octombrie 2025 – iunie 2026, prin SEPA au fost efectuate aproximativ 829,3 mii de tranzacții, ceea ce reprezintă 79,2% din totalul plăților transfrontaliere în euro.

În iunie 2026, ponderea a fost și mai mare. Prin SEPA au trecut 86% dintre operațiunile lunare, adică aproximativ 123 de mii de tranzacții dintr-un total de 144 de mii.

În paralel, utilizarea sistemului SWIFT s-a redus considerabil. Numărul tranzacțiilor lunare prin această rețea a scăzut de la 51 011 în octombrie 2025 la 22 240 în decembrie și la 20 370 în iunie 2026.

Una dintre cele mai importante schimbări ține de costurile suportate de cetățeni și companii. Înainte de aderarea Republicii Moldova la SEPA, transferurile prin SWIFT presupuneau comisioane cuprinse între 20 și 200 de euro, inclusiv pentru transferuri de numai 50 de euro. Prin SEPA, costul mediu al unei tranzacții a ajuns la doar 1,11 euro.

Potrivit datelor prezentate de Delegația UE, dacă cele aproximativ 829 de mii de transferuri ar fi fost procesate prin SWIFT, costurile totale pentru economia Republicii Moldova s-ar fi ridicat la circa 12,5 milioane de euro. Prin SEPA, comisioanele achitate au însumat doar 917 mii de euro.

Astfel, în numai nouă luni, cetățenii și companiile au economisit aproximativ 11,6 milioane de euro, iar costurile transferurilor au devenit de peste 14 ori mai mici.

Prin SEPA au circulat în această perioadă aproximativ 6 miliarde de euro, reprezentând 45,8% din valoarea totală a plăților transfrontaliere în euro. SWIFT rămâne însă utilizat în special pentru tranzacțiile comerciale de valoare mare, unde suma medie a unei operațiuni este de 32 439 de euro.

Persoanele fizice folosesc SEPA în special pentru a primi bani din străinătate. Aproximativ 75% dintre operațiunile efectuate prin sistem, respectiv 625,2 mii de tranzacții, au fost încasări. Aproape 516,8 mii dintre acestea au fost destinate cetățenilor, valoarea transferurilor depășind 533,4 milioane de euro.

Companiile utilizează SEPA mai ales pentru plăți externe și achitarea importurilor. În cele nouă luni, persoanele juridice au efectuat aproximativ 126,8 mii de plăți în valoare de 3,3 miliarde de euro.

Datele arată și o creștere puternică a transferurilor în euro după aderarea la SEPA. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, numărul total al tranzacțiilor a crescut cu 77%, de la 591,5 mii la peste 1 milion. Valoarea fluxurilor financiare a urcat cu 59%, de la 8,19 miliarde de euro la 13,04 miliarde de euro.

Și activitatea zilnică s-a intensificat. Numărul mediu al tranzacțiilor în euro a crescut de la 2 191 la 3 879 pe zi, adică cu 1 688 de operațiuni zilnic. Comparativ strict cu iunie 2025, în iunie 2026 numărul transferurilor a fost mai mare cu 109%.

Republica Moldova a aderat la Zona Unică de Plăți în Euro în octombrie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri în euro #sepa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina