Junghietu vrea reorganizarea Moldovagaz, dar ANRE avertizează: tariful nu se va reduce la zero

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, anunță că va solicita explicații cu privire la blocarea reorganizării celor 12 operatori de distribuție a gazelor din cadrul Moldovagaz, proces care, potrivit declarațiilor conducerii companiei din 2021, trebuia să înceapă încă din anul 2022.

„Faptul pe care l-am descoperit azi dimineață e că, la sfârșitul anului 2021, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz a anunțat că din 2022, urma să fie demarat un proces de reorganizare a celor 12 întreprinderi. Acum vreau și eu să aflu care au fost factorii care au frânat demararea acestui proiect”, a declarat ministrul.

Junghietu a precizat că va convoca o ședință cu reprezentanții statului în Consiliul de Administrație al Moldovagaz și va cere un plan clar pentru reorganizarea operatorilor de distribuție.

„Urmează să convocăm o ședință pe acest subiect cu reprezentanții statului în Consiliul de Administrație și o să solicit prezentarea unui plan clar de reorganizare. Acesta va trebui să treacă prin Consiliul de Observatori, să fie aprobat de Consiliul de Administrație și ulterior de Adunarea Generală a Acționarilor”, a spus ministrul.

Șeful de la Energie afirmă că autoritățile vor analiza toate opțiunile legale pentru ca procesul să înceapă cât mai curând, chiar dacă admite că fuziunea celor 12 companii nu va fi simplă.

„Se vor verifica toate alternativele legale pentru ca acest proces să aibă loc cât mai curând. Desigur, nu va fi ușor să comasezi 12 întreprinderi într-una singură, dar este o măsură primordială pentru a asigura echitate la formarea tarifului de distribuție”, a subliniat Dorin Junghietu.

Declarațiile ministrului vin la o zi după ce directorul ANRE, Alexei Taran, a afirmat că optimizarea celor 12 operatori de distribuție ar reduce cheltuielile administrative și de salarizare, însă impactul asupra tarifului final la gaz va fi unul limitat. Potrivit acestuia, personalul tehnic implicat direct în exploatarea și întreținerea rețelelor va rămâne în sistem, astfel încât componenta de distribuție din tarif nu va putea fi redusă cu mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junghietu #Moldovagaz #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina