De la miliardar la „terorist”: Rusia îl elimină pe Pavel Durov din magazine, cărți și filme

La doar câteva zile după ce autoritățile ruse l-au inclus pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, în registrul persoanelor considerate „teroriști și extremiști”, mai multe companii din Rusia au început să elimine produsele, cărțile și materialele care îi poartă numele.

Potrivit informațiilor publicate de presa rusă, pe 29 iulie, Serviciul Federal de Securitate (FSB) l-a acuzat pe Pavel Durov de facilitarea activităților teroriste, susținând că administrația Telegram nu elimină canalele și roboții folosiți pentru coordonarea atacurilor teroriste din Rusia. O zi mai târziu, numele antreprenorului a fost inclus în lista Rosfinmonitoring a persoanelor catalogate drept „teroriști și extremiști”.

În timp ce Durov a reacționat ironic pe rețelele sociale, publicând meme-uri și imagini interpretate de presa rusă drept un gest de sfidare la adresa autorităților, efectele deciziei s-au făcut rapid simțite în mediul de afaceri.

Printre primele măsuri adoptate: clinica AltraVita, care promova servicii de fertilizare in vitro cu material genetic asociat lui Pavel Durov, a eliminat complet informațiile de pe site, publicația de tehnologie „Codul lui Durov” și-a schimbat denumirea în „Kod.ru”, renunțând la numele fondatorului Telegram, platforma de cărți electronice și audiobook-uri LitRes a retras de la vânzare cele două volume ale cărții „Codul lui Durov”, scrisă de jurnalistul Nikolai Kononov, marketplace-urile Ozon și Yandex Market au anunțat că vor elimina produsele care conțin numele sau imaginea lui Pavel Durov, iar Wildberries a precizat că va verifica oferta disponibilă și platforma de streaming Kion a scos din catalog documentarul „Durov”, lansat în 2021. Ulterior, producătorii filmului l-au publicat gratuit pe YouTube.

Decizia autorităților ruse marchează o nouă escaladare a relației dintre Kremlin și fondatorul Telegram, aplicație care continuă să fie una dintre cele mai utilizate platforme de comunicare din Rusia și din spațiul ex-sovietic. În același timp, reacția rapidă a companiilor evidențiază tendința mediului de afaceri de a se conforma imediat deciziilor autorităților, eliminând orice asociere cu persoanele incluse pe lista Rosfinmonitoring.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.