De la miliardar la „terorist”: Rusia îl elimină pe Pavel Durov din magazine, cărți și filme

La doar câteva zile după ce autoritățile ruse l-au inclus pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, în registrul persoanelor considerate „teroriști și extremiști”, mai multe companii din Rusia au început să elimine produsele, cărțile și materialele care îi poartă numele.

Potrivit informațiilor publicate de presa rusă, pe 29 iulie, Serviciul Federal de Securitate (FSB) l-a acuzat pe Pavel Durov de facilitarea activităților teroriste, susținând că administrația Telegram nu elimină canalele și roboții folosiți pentru coordonarea atacurilor teroriste din Rusia. O zi mai târziu, numele antreprenorului a fost inclus în lista Rosfinmonitoring a persoanelor catalogate drept „teroriști și extremiști”.

În timp ce Durov a reacționat ironic pe rețelele sociale, publicând meme-uri și imagini interpretate de presa rusă drept un gest de sfidare la adresa autorităților, efectele deciziei s-au făcut rapid simțite în mediul de afaceri.

Printre primele măsuri adoptate: clinica AltraVita, care promova servicii de fertilizare in vitro cu material genetic asociat lui Pavel Durov, a eliminat complet informațiile de pe site, publicația de tehnologie „Codul lui Durov” și-a schimbat denumirea în „Kod.ru”, renunțând la numele fondatorului Telegram, platforma de cărți electronice și audiobook-uri LitRes a retras de la vânzare cele două volume ale cărții „Codul lui Durov”, scrisă de jurnalistul Nikolai Kononov, marketplace-urile Ozon și Yandex Market au anunțat că vor elimina produsele care conțin numele sau imaginea lui Pavel Durov, iar Wildberries a precizat că va verifica oferta disponibilă și platforma de streaming Kion a scos din catalog documentarul „Durov”, lansat în 2021. Ulterior, producătorii filmului l-au publicat gratuit pe YouTube.

Decizia autorităților ruse marchează o nouă escaladare a relației dintre Kremlin și fondatorul Telegram, aplicație care continuă să fie una dintre cele mai utilizate platforme de comunicare din Rusia și din spațiul ex-sovietic. În același timp, reacția rapidă a companiilor evidențiază tendința mediului de afaceri de a se conforma imediat deciziilor autorităților, eliminând orice asociere cu persoanele incluse pe lista Rosfinmonitoring.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova vrea să intre în era inteligenței artificiale, chiar dacă o parte din infrastructura feroviară pare să fi rămas blocată în mijlocul secolului trecut. Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” examinează posibilitatea instalării, pe trenuri, a unui sistem inteligent de analiză video, monitorizare a fluxului de pasageri și sporire a siguranței publice.

Potrivit CFM, noul sistem ar urma să numere automat pasagerii, să determine gradul real de ocupare a trenurilor și să ofere date care să permită optimizarea graficelor de circulație, distribuirea vagoanelor și planificarea garniturilor.

Tehnologia ar urma să monitorizeze inclusiv spațiile publice din interiorul trenurilor și să identifice situațiile neobișnuite sau potențial periculoase, cu alertarea operativă a serviciilor responsabile.

Cu alte cuvinte, trenurile moldovenești ar putea primi „ochi inteligenți” înainte ca toate șinele pe care circulă să ajungă în secolul XXI.

Anunțul vine la doar câteva zile după ce cinci vagoane ale unui tren de marfă care transporta pietriș au deraiat, duminică, 13 septembrie 2026, pe sectorul Cahul – Prut 2.

Trenul nr. 3082 avea 29 de vagoane, iar cinci dintre acestea au ieșit de pe șine. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Detaliul care pune însă într-o lumină aparte ambițiile digitale ale CFM este chiar explicația oferită de întreprindere după accident. Sectorul de cale ferată unde s-a produs deraierea nu a beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare din anul 1956.

Așadar, în timp ce unele porțiuni de cale ferată așteaptă modernizarea de aproximativ 70 de ani, CFM analizează deja tehnologii capabile să știe câți pasageri sunt într-un vagon, cât de ocupat este trenul și dacă în interior se produce ceva suspect.

Întreprinderea precizează că pe sectorul unde s-a produs deraierea au fost demarate lucrări de reparație capitală, finanțate din mijloace alocate de Guvern pentru reabilitarea infrastructurii feroviare.

Până când inteligența artificială va ajunge la bord, CFM mai are însă de rezolvat o problemă ceva mai analogică, ca vagoanele să rămână pe șine.