România rămâne fără energia de la Cernavodă: ambele reactoare au fost oprite

13 Aug. 2026, 13:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 13:23 // Actual //  Grîu Tatiana

România a rămas fără producția de energie de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, după ce și Unitatea 2 a fost oprită joi, 13 august, din cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării. Unitatea 1 era deja oprită din 28 iulie, iar acum ambele reactoare sunt menținute în stare de oprire sigură.

Oprirea Unității 2 a început joi dimineață, la ora 7:00, prin reducerea treptată a puterii reactorului. În jurul orei 11:00, centrala a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național. Înainte de oprire, cele două unități asigurau o producție de aproximativ 680 de megawați, iar centrala Cernavodă contribuie în mod obișnuit cu circa 20% la producția totală de energie electrică a României.

Motivul opririi este nivelul foarte scăzut al Dunării, apa fluviului fiind necesară pentru sistemele de răcire ale centralei. Prognozele hidrologice pentru perioada 12–19 august indică un debit al Dunării la intrarea în România de doar 1 350–1 400 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3 900 de metri cubi pe secundă.

Nuclearelectrica precizează că oprirea Unității 2 a fost una controlată și realizată cu respectarea tuturor procedurilor de securitate nucleară. Menținerea ambelor reactoare în stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară și nu prezintă un risc pentru angajați, populație sau mediu.

Deocamdată nu a fost stabilită data la care reactoarele vor fi repornite. Decizia va depinde de evoluția nivelului Dunării și de prognozele hidrologice. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române, centrala nu ar putea fi repornită în următoarele cel puțin zece zile, iar după reluarea procedurilor de pornire ar mai fi necesare aproximativ una-două zile pentru ca energia să ajungă din nou în sistem.

Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Unitatea 2, autoritățile au intervenit anterior asupra albiei Dunării, inclusiv prin dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje pentru a direcționa un debit mai mare de apă spre centrală.

În perioada în care Cernavodă nu produce energie, România se bazează pe creșterea producției din surse regenerabile și pe importuri pentru acoperirea necesarului de electricitate. Autoritățile susțin că oprirea centralei nu va afecta direct consumatorii casnici sau serviciile publice esențiale, iar în cazul unui deficit sever ar putea fi luate măsuri de reducere a consumului în rândul marilor consumatori industriali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 13:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
13 Aug. 2026, 13:33 // Bani și Afaceri //  bani.md

Parlamentul a modificat discret legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului, după ce autoritățile au obligat fondatorii FLYONE să-și vândă participațiile în baza unei norme care făcea trimitere la o lege abrogată. Amendamentul deputatului PAS Radu Marian a fost atașat unui proiect care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice și reglementările din construcții.

Documentul poartă data de 17 iulie 2026, nu 30 iulie, scrie ZIUA.MD. La 30 iulie a fost datată Legea nr. 153/2026, în care amendamentul a fost inclus. Proiectul a fost votat de Parlament pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august. Monitorul Oficial confirmă că modificarea a fost adoptată în cadrul unei legi prezentate public drept una despre sistemele fotovoltaice, stocarea energiei și documentele normative în construcții.

Amendamentul intervine asupra articolului 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, utilizat de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în cazul FLYONE.

Vechea redacție interzicea realizarea investițiilor persoanelor despre care autoritățile dețineau probe că sunt implicate în acțiuni care prezintă „un pericol deosebit pentru securitatea statului”, astfel cum acesta era definit de articolul 4 alineatul (2) din Legea securității statului nr. 618/1995.

Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională. La adoptarea noului cadru, Parlamentul nu a modificat și trimiterea rămasă în Legea nr. 174/2021.

Potrivit documentului analizat de BANI.MD, chiar Radu Marian recunoaște existența breșei în argumentarea amendamentului. Deputatul scrie că intervenția este necesară „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Modificarea nu înlocuiește însă vechea trimitere cu una la Legea nr. 249/2025, așa cum au lăsat anterior să se înțeleagă reprezentanții Guvernului. Parlamentul a eliminat complet referința la orice definiție legală concretă.

Noua formulare prevede că nu pot realiza investiții persoanele în privința cărora autoritățile dețin probe și informații documentate că sunt implicate în „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Astfel, din text dispar atât cuvântul „deosebit”, care indica un prag mai ridicat de gravitate, cât și trimiterea la lista concretă a amenințărilor prevăzute de vechea lege. Efectul este o normă mai largă, care lasă autorităților un spațiu mai mare pentru a decide ce acțiune sau inacțiune constituie un pericol pentru securitatea statului.

Modificarea apare la mai puțin de o lună după decizia din 22 iunie prin care CEIISS a refuzat aprobarea investițiilor FLYONE și a dispus schimbarea controlului companiei în termen de 90 de zile. Decizia a fost adoptată după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Ulterior, Ministerul Infrastructurii a recunoscut că documentul face trimitere la o lege abrogată, dar a insistat că fundamentarea sa rămâne valabilă deoarece noua Lege nr. 249/2025 ar reglementa același domeniu. Amendamentul lui Marian arată însă că Parlamentul a considerat necesară o intervenție expresă pentru eliminarea trimiterii rămase fără suport normativ.

FLYONE a contestat pe 24 iulie deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea Legii nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025.

Noua lege nu conține însă o dispoziție care să-i acorde efect retroactiv. Prin urmare, modificarea poate elimina problema pentru deciziile viitoare, dar nu validează automat actul emis pe 22 iunie. Legalitatea deciziei privind FLYONE urmează să fie apreciată în raport cu cadrul normativ existent la momentul adoptării sale, verdictul final aparținând instanței.

Nici amendamentul și nici argumentarea sa nu menționează compania FLYONE. Totuși, succesiunea evenimentelor, recunoașterea expresă a abrogării vechii legi și preluarea modificării într-un proiect fără legătură evidentă cu securitatea statului ridică semne de întrebare privind scopul și transparența intervenției legislative.

Redacția BANI.MD i-a solicitat un comentariu deputatului Radu Marian în privința amendamentului care vizează compania FlyOne, însă până la publicarea materialului acesta nu a venit cu vreo reacție.