Tofan, despre cum a încercat să vândă țigări în Olanda: „Eram un student foarte sărac și voiam să câștig 10 euro”

04 Sept. 2026, 14:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 14:28 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan a relatat, într-un discurs improvizat, la aniversara a 35 de ani de la înființarea Serviciului Vamal,  o experiență din perioada studenției sale în Olanda, când a încercat să câștige bani din diferența de preț la țigări dintre Republica Moldova și Rotterdam. Episodul a fost folosit de șeful Guvernului pentru a explica cum vede rolul instituțiilor de control și modul în care acestea ar trebui să distingă între abuzurile grave și greșelile minore.

Tofan a spus că, fiind student și având resurse financiare limitate, a cumpărat două cartușe de țigări și le-a pus la vânzare pe un site de anunțuri din Olanda.

„Eram student sărac în Olanda, dar foarte sărac. Și ca fiecare student sărac încercam să-mi fac niște bani. M-am uitat care-i prețul țigărilor la Rotterdam, prețul țigărilor în Moldova. Am cumpărat două cartușe, le-am pus pe un site de anunțuri în Olanda”, a povestit premierul.

La scurt timp, acesta a fost contactat de autoritățile vamale olandeze.

„Două zile mai târziu am fost contactat din biroul Vamal. Au venit la mine acasă, m-au întrebat de anunțul meu, m-au întrebat dacă am un depozit undeva. M-au rugat să vadă subsolul casei. Era o cameră de cămin, adică nici n-avea subsol”, a relatat Tofan.

Potrivit premierului, discuția cu reprezentanții Vămii a durat aproximativ zece minute, iar aceștia au ajuns la concluzia că nu aveau în față un contrabandist, ci un student care încercase să obțină un câștig modest.

„Au înțeles că nu sunt eu contrabandist, dar sunt student amărât care a încercat și el să câștige 10 euro. Și m-au lăsat să plec”, a spus Tofan.

Șeful Guvernului afirmă că experiența i-a rămas în memorie tocmai datorită modului în care au acționat funcționarii olandezi.

„Mi-am spus că uite totuși cât de exigent, dar și respectuos poate să fie un serviciu public. Nu au insistat să-mi dea o amendă. Au înțeles că era un student care a călcat puțin pe alături și m-au lăsat să plec”, a declarat premierul.

Tofan a folosit exemplul pentru a transmite că instituțiile de control ar trebui să-și concentreze resursele asupra cazurilor cu risc ridicat și a abuzurilor, fără a trata cu aceeași rigiditate orice abatere minoră.

„Eu cred că acesta este scopul unui serviciu public, mai ales al unui serviciu de control. Acolo unde este risc mare, unde este abuz, să intervii. Acolo unde sunt mici greșeli, să fii mai tolerant”, a spus premierul.

Potrivit lui Tofan, una dintre provocările pentru instituțiile din Republica Moldova este să evite concentrarea excesivă asupra procedurilor și să acorde o atenție mai mare riscurilor reale și gravității faptelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.