Giurgiulești, poarta prin care curg cerealele Moldovei! 62% din exporturi concentrate într-un singur hub

Exporturile de cereale și oleaginoase ale Republicii Moldova au însumat aproximativ 699,3 mii de tone în lunile iulie–august 2026, iar datele corectate arată o concentrare puternică a fluxurilor prin Giurgiulești și o prăbușire abruptă a transportului feroviar în luna august, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

În ceea ce privește exporturile pe puncte vamale, în iulie au fost livrate peste hotare circa 335,8 mii de tone, iar în august aproximativ 363,5 mii de tone, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 8,3% de la o lună la alta. În total, în cele două luni au fost exportate 699,3 mii de tone de grâu, orz, rapiță, porumb și floarea-soarelui.

Datele corectate arată că hub-ul Giurgiulești a concentrat circa 433,7 mii de tone, echivalentul a aproximativ 62% din întregul volum exportat. Componenta Giurgiulești care include fluxurile navale, rutiere și feroviare a însumat aproximativ 285,2 mii de tone, iar portul fluvial alte 148,4 mii de tone.

În documentul inițial, punctul Giurgiulești PILG combinat apărea cu 284,1 mii de tone și o pondere de 40,6%, în timp ce componenta feroviară de 1.168 tone era prezentată separat. Corectarea datelor consolidează aceste volume, ridicând ponderea componentei principale Giurgiulești la aproximativ 40,8%.

Al doilea cel mai important punct pentru exporturi a fost Etulia, cu aproximativ 83,3 mii de tone în cele două luni, însă aici diferența dintre iulie și august este uriașă. În iulie prin Etulia au trecut peste 78,1 mii de tone, iar în august doar aproximativ 5,2 mii de tone. Numai la orz, exporturile prin acest punct au coborât de la 24.841 de tone în iulie la 465 de tone în august.

Datele corectate privind mijloacele de transport scot în evidență o schimbare radicală a logisticii. Transportul naval și fluvial a crescut de la aproximativ 170,1 mii de tone în iulie la 271 mii de tone în august, un avans de 59,3%. Transportul rutier a avut o evoluție mult mai modestă, de la aproximativ 80,5 mii la 83,3 mii de tone, în creștere cu 3,5%.

În schimb, transportul feroviar s-a prăbușit cu 89,2% într-o singură lună. Dacă în iulie pe calea ferată au fost transportate circa 85,2 mii de tone de cereale și oleaginoase, în august volumul s-a redus la numai aproximativ 9,2 mii de tone.

Structura exporturilor pe puncte vamale confirmă această cădere. Prin Giurgiulești feroviar au fost exportate 1.168 de tone în iulie și nimic în august, iar prin Ungheni – feroviar au trecut în total aproximativ 15,9 mii de tone în cele două luni.

La nivel de produse, grâul a dominat fluxurile prin cele mai importante puncte vamale. Numai prin Giurgiulești combinat au fost exportate 180 mii de tone de grâu, iar prin portul fluvial alte aproape 99 mii de tone. Orzul a însumat 55,8 mii de tone prin componenta principală Giurgiulești și alte 10,1 mii de tone prin portul fluvial.

#Giurgiulești #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.