Luptă pe bani la Guvern! Sindicatele vor 8 000 de lei salariu minim

15 Sept. 2026, 13:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 13:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8.000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivit acestuia, decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8.700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8.000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a subliniat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7.800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6.300–6.500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul final al salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6.300 de lei pe lună, nivel valabil de la 1 ianuarie 2026.

30 Oct. 2026, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 10:08 // Actual //  Ursu Victor

Piața construcțiilor din Republica Moldova continuă să înregistreze o scădere a numărului de proiecte autorizate, iar declinul s-a accentuat în trimestrul III al anului 2026. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în primele nouă luni au fost eliberate 2124 de autorizații de construire, cu 2,9% mai puține decât în perioada similară a anului trecut. Reducerea vine după ce și în 2025 numărul autorizațiilor înregistrase un declin de 7,8% față de 2024.

Din totalul autorizațiilor eliberate în perioada ianuarie–septembrie 2026, 1.588 au vizat construcția clădirilor rezidențiale, inclusiv blocuri de locuit și case individuale, în scădere cu 1,9% față de anul precedent. Alte 536 de autorizații au fost acordate pentru clădiri nerezidențiale, cu 5,8% mai puține.

Datele arată că ritmul de scădere a numărului autorizațiilor s-a accelerat în ultimele trei luni. Dacă la sfârșitul primului semestru declinul era de numai 0,5%, la finele lunii septembrie acesta a ajuns la 2,9%. Calculele realizate pe baza statisticilor BNS indică faptul că numai în trimestrul III au fost eliberate 748 de autorizații, cu aproximativ 7% mai puține decât în trimestrul corespunzător din 2025.

În ceea ce privește municipiul Chișinău,  numărul autorizațiilor pentru construcțiile rezidențiale s-a redus cu 1,5%, echivalentul a nouă autorizații mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

În schimb, în Capitală se observă o creștere a interesului pentru clădirile nerezidențiale. Numărul autorizațiilor pentru această categorie a avansat cu 20%, fiind eliberate cu 15 autorizații mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

În profil regional, cele mai mari scăderi procentuale ale autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale au fost înregistrate în regiunea de Sud, unde numărul acestora s-a redus cu 13,7%, și în regiunea de Nord, cu 10%. În UTA Găgăuzia declinul a fost de 1,6%, iar în municipiul Chișinău de 1,5%.

Regiunea Centru reprezintă excepția, cu o creștere de 2,6% a numărului autorizațiilor rezidențiale, fiind eliberate cu 15 documente mai mult decât în perioada similară din 2025.

În cazul construcțiilor nerezidențiale, cea mai puternică reducere a fost consemnată în regiunea Centru, unde numărul autorizațiilor a scăzut cu 23,6%, echivalentul a 48 de documente. În regiunea de Sud diminuarea a fost de 17,2%, iar în Nord de 0,7%.

În schimb, UTA Găgăuzia a raportat o majorare de 23,9% a autorizațiilor pentru clădirile nerezidențiale, iar municipiul Chișinău o creștere de 20%.

Statisticile mai arată că mediul rural continuă să concentreze cea mai mare parte a autorizațiilor de construire. În primele nouă luni ale anului au fost eliberate 1.150 de autorizații în localitățile rurale, reprezentând 54,1% din total, în timp ce în mediul urban au fost emise 974 de documente, echivalentul a 45,9%.

Totuși, scăderea autorizațiilor a fost mai mare în orașe, unde numărul acestora s-a redus cu 4,9%, comparativ cu numai 1,1% în localitățile rurale.

Evoluția negativă a autorizațiilor vine pe fondul reducerii activității efective în sectorul construcțiilor. Potrivit datelor BNS, în primul semestru din 2026, volumul lucrărilor de construcții a fost cu 8,2% mai mic decât în perioada similară a anului precedent, iar în primul trimestru scăderea ajunsese la 12%.