Luptă pe bani la Guvern! Sindicatele vor 8 000 de lei salariu minim

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8.000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivit acestuia, decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8.700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8.000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a subliniat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7.800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6.300–6.500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul final al salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6.300 de lei pe lună, nivel valabil de la 1 ianuarie 2026.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău a înregistrat în această vară un trafic de aproape 2,4 milioane de pasageri, un nou record absolut care, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, arată cum s-a schimbat în ultimii ani comportamentul de consum și de călătorie al moldovenilor.

Economistul susține că transportul aerian a devenit pentru o parte tot mai mare a populației o formă obișnuită de deplasare, în condițiile în care un volum comparabil de pasageri era deservit în trecut pe parcursul unui an întreg.

Ioniță compară actualul nivel al traficului inclusiv cu perioada sovietică. Potrivit lui, în cele trei luni de vară prin Aeroportul Chișinău trec acum de aproape opt ori mai mulți pasageri decât în vara record din 1989.

„Vorbim deja despre o altă dimensiune a mobilității populației”, afirmă economistul.

Un factor care contribuie la creșterea traficului este războiul din Ucraina și închiderea spațiului aerian ucrainean, ceea ce determină o parte dintre cetățenii ucraineni să utilizeze aeroportul din Chișinău. Ioniță subliniază însă că recordurile actuale nu pot fi explicate doar prin acest fenomen, întrucât tendința de creștere a mobilității aeriene a moldovenilor a început cu mult înainte.

Unul dintre principalii factori structurali este dezvoltarea turismului extern. Potrivit estimărilor economistului, la fiecare turist care pleacă în vacanță prin intermediul unei agenții de turism, alți aproximativ trei își organizează singuri călătoria, cumpărând separat biletele de avion și rezervând cazarea prin platforme online.

Această categorie de călători alimentează puternic traficul aeroportuar, în condițiile în care avionul a devenit principala opțiune pentru destinații precum Turcia, Egipt, Italia, Grecia sau Spania.

Ioniță consideră că fenomenul reflectă și o schimbare a capacității financiare a populației.

„Putem spune că veniturile sunt mici și că nivelul de trai rămâne modest comparativ cu statele europene, ceea ce este adevărat, însă comportamentul de consum ne arată că pentru o parte tot mai mare a populației călătoria cu avionul a încetat să mai fie un lux”, notează economistul.

Un alt factor important este liberalizarea pieței transportului aerian. Liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, deschiderea pieței aviatice și intrarea mai multor companii aeriene au dus la apariția mai multor destinații, frecvențe mai mari și prețuri mai competitive.

Potrivit lui Ioniță, aceasta este una dintre cele mai clare demonstrații ale efectelor concurenței: oferta crește, prețurile devin mai accesibile, iar consumul se majorează.

Economistul atrage atenția că un număr mai mare de pasageri nu înseamnă neapărat și un număr proporțional mai mare de persoane distincte care călătoresc. Aceeași persoană poate zbura de mai multe ori într-un an, iar fiecare călătorie generează cel puțin o plecare și o revenire.

Cert este însă, spune el, că intensitatea mobilității populației a crescut foarte mult, iar avionul ocupă astăzi un rol incomparabil mai important decât în urmă cu 10–20 de ani.

După prăbușirea traficului din perioada pandemiei, transportul aerian și-a revenit rapid. Dacă în 2024 depășirea pragului de patru milioane de pasageri părea un rezultat excepțional, în 2025 traficul a trecut de șase milioane, iar pentru 2026 Ioniță estimează că Aeroportul Chișinău va depăși foarte probabil pragul de șapte milioane de pasageri.

Această creștere scoate însă tot mai clar la iveală limitele infrastructurii aeroportuare.

„Aeroportul Chișinău a crescut mai repede decât infrastructura sa”, afirmă economistul.

În opinia sa, problema principală pentru următorii ani nu mai este atragerea pasagerilor, ci adaptarea aeroportului la traficul care deja există. Terminalul, punctele de control, spațiile de așteptare, parcările și accesul rutier trebuie dimensionate pentru un trafic anual de peste șapte milioane de pasageri.

„În urmă cu cincisprezece ani ne întrebam de unde să luăm pasageri; astăzi trebuie să ne întrebăm unde îi mai încadrăm”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, cele 2,4 milioane de pasageri din această vară sunt mai mult decât un record statistic și reflectă schimbarea modului în care moldovenii călătoresc, dezvoltarea turismului, liberalizarea pieței aeriene și creșterea concurenței dintre companii.