ULTIMĂ ORĂ! Cine va fi noul ambasador al UE în Republica Moldova? Când își începe mandatul

02 Iul. 2021, 17:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Iul. 2021, 17:21 // Actual //  MD Bani

Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a anunțat vineri, 2 iulie, mai multe numiri pentru funcții superioare în cadrul Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE), printre care se numără cea a lui Janis Mazeiks în calitate de șef al delegației Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova, scrie Realitatea.md.

Realitatea.md scrie cu referire la o sursă oficială că Janis Mazeiks urmează să preia atribuțiile începând cu 1 septembrie curent.

Pe lângă el, alți 18 oficiali au devenit șefi ai Delegației în diverse țări și la fel își vor exercita din plin funcția de la toamnă.

Despre faptul că anume Janis Mazeiks va prelua mandatul se vehicula încă acum două luni. Atunci, Ministerul de Externe de la noi a preferat să nu confirme zvonurile.

Este licențiat în științe politice la Universitatea din Letonia și masterand în drepturile omului și democratizare, la Universitatea din Padova, Italia.

S-a lansat în diplomație în anul 1995, deținând mai multe funcții, atât în aparatul central, cât și în misiuni. 3 ani a fost Reprezentantul Permanent al Letoniei pe lângă Consiliul Europei. A fost șeful Departamentului organizații internaționale și drepturile omului.

În perioada 2006-2007 a fost consilierul președintelui leton pe politică externă. În 2007-2011 a fost ambasador, Reprezentantul permanent al Letoniei pe lângă ONU la Geneva, iar în 2013 -2018 ambasador, Reprezentantul permanent al Letoniei pe lângă ONU la New York.

În prezent, Janis Mazeiks este subsecretar de stat, director politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Amintim că Peter Michalko este ambasador UE în țară deja de 4 ani. Și-a început mandatul în 2017 care a expirat în primăvara anului 2021. Cel din urmă a preluat atribuțiile de la Pirkka Tapiola, acum deja atribuțiile sale vor fi preluate de Janis Mazeiks, la fel, pentru un mandat de 4 ani.

03 Sept. 2026, 20:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 20:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 miliarde de lei nu va însemna neapărat că Guvernul va cheltui efectiv toți banii prevăzuți, susține economistul Veaceslav Ioniță. În cadrul interviului „Contrasens” de la publicația ZIUA, acesta a declarat că deficitul apropiat de 6% din PIB va fi, cel mai probabil, mai mic la final de an, însă nu datorită unei situații mai bune a finanțelor publice, ci pentru că o parte dintre cheltuieli nu vor fi executate.

„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a spus Ioniță, referindu-se la deficitul bugetar.

Economistul susține că Guvernul va prioritiza plățile obligatorii, precum salariile profesorilor și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce investițiile și alte programe vor fi amânate sau reduse.

„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat Fondul Rutier și nu vor fi executate altele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, problema deficitului bugetar a devenit una structurală. Dacă în trecut deficitul se situa, în medie, la circa 2% din PIB, în ultimii ani acesta a ajuns la 5-6% din PIB.

„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este de peste două ori mai mare decât media din ultimii ani”, a explicat economistul.

El afirmă că, în ultimii șapte ani, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. (…) Ultimii șapte ani de zile noi trăim pe datorii”, a spus Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra creșterii datoriei publice, pe care o estimează la peste 150 de miliarde de lei, precum și asupra costurilor tot mai mari pentru deservirea acesteia.

Potrivit lui, până în ultimii ani o parte importantă a deficitului era acoperită din granturi și împrumuturi externe relativ ieftine, inclusiv prin programele Fondului Monetar Internațional. În prezent, însă, această sursă de finanțare s-ar fi redus considerabil.

Ioniță susține că relația cu FMI s-a deteriorat, iar Uniunea Europeană ar fi preluat o parte importantă a finanțării Republicii Moldova în 2024 și 2025. El afirmă însă că granturile externe au ajuns acum la un nivel foarte redus.

„Granturile, astăzi, la noi au ajuns la un minimum rușinos”, a declarat economistul.

În estimările sale, granturile ar reprezenta în prezent aproximativ 0,4% din PIB, față de niveluri mult mai ridicate în anii anteriori.

Ioniță consideră că o altă problemă este capacitatea redusă a autorităților de a pregăti proiecte de dezvoltare care să atragă finanțări europene. El susține că o parte importantă a sprijinului extern primit în ultimii ani a fost determinată de contextul geopolitic, energetic și electoral, și nu de existența unor proiecte majore de investiții.

„Noi capacitatea de a genera proiecte nu avem. Toate granturile pe care le-am obținut le-am obținut doar motivate politic din Uniunea Europeană”, a afirmat economistul.

În opinia sa, Republica Moldova ar avea nevoie, pentru modernizarea infrastructurii și apropierea de standardele Uniunii Europene, de investiții anuale echivalente cu 7-10% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Pe fondul reducerii finanțării externe, statul este obligat să se împrumute tot mai mult de pe piața internă, unde costurile au crescut.

„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2%, 10,3%, 10,4%”, a spus Ioniță.

Economistul susține că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități pentru buget, întrucât o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată spre plata dobânzilor și refinanțarea datoriilor vechi.

În același timp, Ioniță atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentul de reducere a deficitului și decizia actuală de majorare a acestuia.

„Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a ironizat economistul.

În opinia sa, dacă finanțarea externă nu va reveni la nivelurile anterioare, Guvernul va avea doar două variante: să se împrumute mai scump pe piața internă sau să reducă cheltuielile planificate. Ioniță consideră că scenariul cel mai probabil este neexecutarea unei părți importante a investițiilor prevăzute în buget.